SUPPORT MOLDOVA TO HELP MORE! Peste 300 000 de refugiați din Ucraina au traversat hotarul Republicii Moldova

Atacul militar al Federației Ruse asupra Ucrainei a creat peste trei milioane de refugiați ucraineni, anunță ONU. În acest moment, din cele trei milioane de ucraineni care au fugit din calea urgiei, aproape 100 000 se află în Republica Moldova. Refugiații ucraineni sunt cazați în 102 centre de plasament, cu o capacitate totală de 9245 locuri, dintre care sunt ocupate 4270 locuri (46%). Totodată, o bună parte din refugiații ucraineni au fost găzduiți de către locuitori ai țării.

Atât autoritățile Republicii Moldova, dar și fiecare cetățean depune un efort considerabil pentru a acorda ajutor poporului ucrainean.

Chiar dacă de la începutul războiului în Ucraina au trecut mai bine de trei săptămâni, autoritățile de la Chișinău susțin că este greu de evaluat care sunt costurile pentru Republica Moldova în aceste momente. Totuși, Moldova cheltuie zilnic 25-30 de dolari pe zi pentru un refugiat, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.

De menționat că, începând cu 27 februarie, în Republica Moldova au intrat 147 loturi de ajutoare umanitare, cu o greutate totală de 1088 tone și în valoare de 103 milioane lei. Trei sferturi din loturi au fost recepționate de societatea civilă și organizațiile internaționale.

Principalele țări donatoare sunt Germania (331 tone), România (143 tone), Italia (105 tone), Elveția (89 tone) și Franța (81 tone).

Precizăm că, de pe 24 februarie, când Rusia a invadat țara vecină, peste 278.000 de ucraineni au intrat în Republica Moldova, arată datele Poliției de Frontieră. O parte dintre ei se află în tranzit, iar în jur de 133 000 au rămas în Moldova.

#moldovs #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a anunțat solemn, într-un comunicat de presă, o premieră mondială că a reușit, pentru prima dată în ultimii zece ani, să repare o locomotivă diesel pe cont propriu. Este vorba despre venerabila ЧМЭ3-4952, o locomotivă de colecție sovietică, care a primit o a doua tinerețe chiar în atelierele întreprinderii de stat.

„Un moment de referință”, spune CFM, referindu-se la faptul că în sfârșit au avut bani, oameni și piese pentru o reparație capitală – o combinație rară în istoria recentă a infrastructurii moldovenești. S-au reparat motoare, s-a șlefuit arborele cotit (ceva ce, potrivit anunțului oficial, nu s-a mai întâmplat din epoca agricol-industrială – adică 1991), iar inginerii, electricienii și mecanicii au fost felicitați pentru faptul că, de data asta, locomotiva nu a fost trimisă în Ucraina, România sau direct la fier vechi.

Până acum, astfel de intervenții erau considerate imposibile, din motive ce țineau de lipsă de bani, de piese sau pur și simplu de voință. Acum însă, se deschide o nouă eră – una în care poate, cu puțin noroc și vreo încă zece ani, vom reuși să reparăm și următoarea locomotivă din muzeul viu al căii ferate moldovenești.

CFM promite că această reparație nu e doar un accident fericit, ci începutul unei „modernizări”, cuvânt care în transportul feroviar moldovenesc înseamnă de obicei că ceva vechi a fost vopsit cu o culoare nouă.

„Acum avem autonomie tehnică”, anunță întreprinderea, într-o explozie de optimism mecanic. Între timp, călătorii așteaptă încă trenul Chișinău–Iași care întârzie pentru că… locomotiva recent reparată a avut nevoie de o reajustare de urgență.

Glorie locomotivelor vechi și celor care le mai pot da o viață!