Surpriză pe piața muncii din Republica Moldova! Decizia lui Alaiba în legătură cu muncitorii străini

Vicepremierul Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, a făcut public un plan ambițios privind liberalizarea pieței muncii în țară, extinzând dreptul de angajare și pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Ucraina, Georgia și statele din Balcani. Această inițiativă vine în contextul lipsei acute de forță de muncă cu care se confruntă diverse sectoare ale economiei moldovenești.

Prima etapă a acestei liberalizări a vizat simplificarea procedurii de obținere a dreptului de muncă pentru cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceștia pot acum să se angajeze în Republica Moldova fără a fi obligați să dețină un permis de muncă valid, un gest menit să faciliteze venirea în țară a forței de muncă înalt calificate.

Alaiba subliniază importanța atragerii nu doar a forței de muncă necalificate, ci și a talentelor și managerilor competenți. „Ceea ce facem noi este să deschidem Republica Moldova nu doar pentru forța de muncă necalificată, ci și pentru talente. Pentru manageri competenți”, a declarat vicepremierul în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat că următorul pas în acest demers constă în liberalizarea pieței muncii pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Georgia, Ucraina și statele din Balcani. Scopul este simplificarea procedurii de angajare pentru a satisface nevoile sectoarelor economiei moldovenești, care se confruntă cu o cerere mare de forță de muncă.

„După ce am eliminat permisele de muncă pentru cetățenii Uniunii Europene, acum pe rol se află următorul val de deschidere”, a explicat Alaiba. „Pregătim liberalizarea pieței muncii pentru cetățeni din Balcani, Ucraina, Georgia, Armenia și Turcia. Toți spun că nu au forță de muncă, iar pentru a avea un PIB în creștere, avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze pentru companiile moldovenești.”

În plus, liberalizarea pieței muncii va include și simplificarea procedurii de angajare a studenților străini în Republica Moldova. Plafonul limită al orelor de muncă pentru aceștia va crește semnificativ, de la 10 ore pe săptămână la 30 de ore pe săptămână sau 1.565 de ore pe an. Această măsură urmărește să faciliteze integrarea studenților străini în mediul de muncă moldovenesc și să contribuie la îmbunătățirea situației generale a forței de muncă în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munictori #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.