Surpriză pe piața muncii din Republica Moldova! Decizia lui Alaiba în legătură cu muncitorii străini

Vicepremierul Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, a făcut public un plan ambițios privind liberalizarea pieței muncii în țară, extinzând dreptul de angajare și pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Ucraina, Georgia și statele din Balcani. Această inițiativă vine în contextul lipsei acute de forță de muncă cu care se confruntă diverse sectoare ale economiei moldovenești.

Prima etapă a acestei liberalizări a vizat simplificarea procedurii de obținere a dreptului de muncă pentru cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceștia pot acum să se angajeze în Republica Moldova fără a fi obligați să dețină un permis de muncă valid, un gest menit să faciliteze venirea în țară a forței de muncă înalt calificate.

Alaiba subliniază importanța atragerii nu doar a forței de muncă necalificate, ci și a talentelor și managerilor competenți. “Ceea ce facem noi este să deschidem Republica Moldova nu doar pentru forța de muncă necalificată, ci și pentru talente. Pentru manageri competenți”, a declarat vicepremierul în cadrul emisiunii “Rezoomat” de la RliveTV.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat că următorul pas în acest demers constă în liberalizarea pieței muncii pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Georgia, Ucraina și statele din Balcani. Scopul este simplificarea procedurii de angajare pentru a satisface nevoile sectoarelor economiei moldovenești, care se confruntă cu o cerere mare de forță de muncă.

“După ce am eliminat permisele de muncă pentru cetățenii Uniunii Europene, acum pe rol se află următorul val de deschidere”, a explicat Alaiba. “Pregătim liberalizarea pieței muncii pentru cetățeni din Balcani, Ucraina, Georgia, Armenia și Turcia. Toți spun că nu au forță de muncă, iar pentru a avea un PIB în creștere, avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze pentru companiile moldovenești.”

În plus, liberalizarea pieței muncii va include și simplificarea procedurii de angajare a studenților străini în Republica Moldova. Plafonul limită al orelor de muncă pentru aceștia va crește semnificativ, de la 10 ore pe săptămână la 30 de ore pe săptămână sau 1.565 de ore pe an. Această măsură urmărește să faciliteze integrarea studenților străini în mediul de muncă moldovenesc și să contribuie la îmbunătățirea situației generale a forței de muncă în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munictori #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.