Surpriză pe piața muncii din Republica Moldova! Decizia lui Alaiba în legătură cu muncitorii străini

Vicepremierul Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, a făcut public un plan ambițios privind liberalizarea pieței muncii în țară, extinzând dreptul de angajare și pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Ucraina, Georgia și statele din Balcani. Această inițiativă vine în contextul lipsei acute de forță de muncă cu care se confruntă diverse sectoare ale economiei moldovenești.

Prima etapă a acestei liberalizări a vizat simplificarea procedurii de obținere a dreptului de muncă pentru cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceștia pot acum să se angajeze în Republica Moldova fără a fi obligați să dețină un permis de muncă valid, un gest menit să faciliteze venirea în țară a forței de muncă înalt calificate.

Alaiba subliniază importanța atragerii nu doar a forței de muncă necalificate, ci și a talentelor și managerilor competenți. „Ceea ce facem noi este să deschidem Republica Moldova nu doar pentru forța de muncă necalificată, ci și pentru talente. Pentru manageri competenți”, a declarat vicepremierul în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat că următorul pas în acest demers constă în liberalizarea pieței muncii pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Georgia, Ucraina și statele din Balcani. Scopul este simplificarea procedurii de angajare pentru a satisface nevoile sectoarelor economiei moldovenești, care se confruntă cu o cerere mare de forță de muncă.

„După ce am eliminat permisele de muncă pentru cetățenii Uniunii Europene, acum pe rol se află următorul val de deschidere”, a explicat Alaiba. „Pregătim liberalizarea pieței muncii pentru cetățeni din Balcani, Ucraina, Georgia, Armenia și Turcia. Toți spun că nu au forță de muncă, iar pentru a avea un PIB în creștere, avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze pentru companiile moldovenești.”

În plus, liberalizarea pieței muncii va include și simplificarea procedurii de angajare a studenților străini în Republica Moldova. Plafonul limită al orelor de muncă pentru aceștia va crește semnificativ, de la 10 ore pe săptămână la 30 de ore pe săptămână sau 1.565 de ore pe an. Această măsură urmărește să faciliteze integrarea studenților străini în mediul de muncă moldovenesc și să contribuie la îmbunătățirea situației generale a forței de muncă în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munictori #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.