Surpriză pe piața muncii din Republica Moldova! Decizia lui Alaiba în legătură cu muncitorii străini

Vicepremierul Republicii Moldova, Dumitru Alaiba, a făcut public un plan ambițios privind liberalizarea pieței muncii în țară, extinzând dreptul de angajare și pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Ucraina, Georgia și statele din Balcani. Această inițiativă vine în contextul lipsei acute de forță de muncă cu care se confruntă diverse sectoare ale economiei moldovenești.

Prima etapă a acestei liberalizări a vizat simplificarea procedurii de obținere a dreptului de muncă pentru cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceștia pot acum să se angajeze în Republica Moldova fără a fi obligați să dețină un permis de muncă valid, un gest menit să faciliteze venirea în țară a forței de muncă înalt calificate.

Alaiba subliniază importanța atragerii nu doar a forței de muncă necalificate, ci și a talentelor și managerilor competenți. „Ceea ce facem noi este să deschidem Republica Moldova nu doar pentru forța de muncă necalificată, ci și pentru talente. Pentru manageri competenți”, a declarat vicepremierul în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat că următorul pas în acest demers constă în liberalizarea pieței muncii pentru cetățenii din Turcia, Armenia, Georgia, Ucraina și statele din Balcani. Scopul este simplificarea procedurii de angajare pentru a satisface nevoile sectoarelor economiei moldovenești, care se confruntă cu o cerere mare de forță de muncă.

„După ce am eliminat permisele de muncă pentru cetățenii Uniunii Europene, acum pe rol se află următorul val de deschidere”, a explicat Alaiba. „Pregătim liberalizarea pieței muncii pentru cetățeni din Balcani, Ucraina, Georgia, Armenia și Turcia. Toți spun că nu au forță de muncă, iar pentru a avea un PIB în creștere, avem nevoie de mai mulți oameni care să lucreze pentru companiile moldovenești.”

În plus, liberalizarea pieței muncii va include și simplificarea procedurii de angajare a studenților străini în Republica Moldova. Plafonul limită al orelor de muncă pentru aceștia va crește semnificativ, de la 10 ore pe săptămână la 30 de ore pe săptămână sau 1.565 de ore pe an. Această măsură urmărește să faciliteze integrarea studenților străini în mediul de muncă moldovenesc și să contribuie la îmbunătățirea situației generale a forței de muncă în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munictori #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova are una dintre cele mai stricte legislații antifumat din regiune, minorii continuă să aibă acces facil la produse care conțin nicotină, în special la țigările electronice de unică folosință (cunoscute ca „vape-uri”). Un studiu realizat de Societatea de Pediatrie din Moldova, în 2023, arată că 36% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 16 ani au declarat că utilizează țigări electronice. Statisticile arată că, în Republica Moldova, unul din trei minori a încercat țigările electronice, care continuă să fie vândute și promovate online, chiar dacă, de trei ani, legea interzice comerțul electronic al acestora, scrie realitatea.md.

Astfel, în pofida legislației stricte, tinerii nu doar că au acces la aceste produse, ci le și folosesc frecvent, inclusiv în instituțiile de învățământ. Un vox populi realizat în contextul Zilei Mondiale Fără Tutun scoate la iveală dimensiunile reale ale acestei crize. Fenomenul ia amploare, iar părinții și societatea trag semnale serioase de alarmă cu privire la cât de accesibile au devenit aceste produse.

„Copiii și minorii le folosesc foarte des. Am și un frate mai mic, care e la școală, la gimnaziu – chiar și în clasa lui deja se folosesc țigări electronice. Părinții le dau bani pentru o plăcintă sau o apă, dar ei…”

„Acum, toți tinerii ăștia de 15, 14, 12, 13 ani stau cu fleacul ăsta în gură, fără să știe ce conține.”

Oamenii mai spun că minorii cumpără vape-uri de unică folosință online. Deși comerțul electronic este interzis, aceștia au acces la produse prin rețele sociale, grupuri de Telegram sau diverse site-uri.

„Am văzut multe site-uri și conturi pe Instagram care vând pufuri cu diferite arome și concentrații.”

„Comanzi online și nu îți cer niciun document de identitate. Pur și simplu îți vând. Poate fi pe Telegram, în cel mai rău caz, sau pe site-uri – sunt mai multe variante.”

„Am impresia că nici nu mai trebuie să mergi la magazin. Există o rețea online, iar acolo sunt băieți care fac business, ca în anii ’90, dar într-un alt format.”

Potrivit respondenților, lipsa controalelor, pedepsele ușoare și vânzătorii nepăsători sunt doar câțiva dintre factorii care alimentează fenomenul.

„Trebuie să luptăm cu rețeaua, trebuie să-i pedepsim pentru că vând minorilor. Cum altfel? N-au voie! Eu sunt lucrător comercial și nu înțeleg cum se poate. Și la mine au venit, dar imediat am întrebat: vârsta? Buletinul? Trebuie sancționați, prinși și amendați!”

„Pentru cei care încalcă legea, pedepsele ar trebui să fie cât mai mari. Eu cred că o singură amendă serioasă e suficientă pentru ca să nu mai repete.”

„Sunt mai ceva ca mierea. Statul e vinovat că le permite să fie vândute.”

Potrivit Serviciului Vamal, în 2023, în Republica Moldova au fost importate 6.500 de litri de lichid pentru vape-uri, iar în 2024 cifra s-a dublat, cea mai mare parte a vânzărilor având loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în cel puțin 30 de magazine online, inclusiv pe rețelele sociale precum Instagram, TikTok și Telegram. Tendința a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1.128 de conturi online care promovau produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor aplicate, în valoare totală de aproximativ un milion de lei, această practică continuă nestingherită.

#vapeuri #Moldova