SWIFT declanșează ofensiva financiară: Tranzacții live cu monede digitale în 2024

Sistemul internaţional de plăţi SWIFT a informat joi că anul viitor va încerca tranzacţii live ale unor monede digitale şi active tokenizate, cel mai recent pas al integrării, până acum lente, a acestui tip de active în sistemul financiar în ansamblu, transmite agenția Reuters.

Băncile şi managerii de active explorează de câţiva ani “tokenizarea” activelor tradiţionale, cum ar fi bondurile. Ei speră că prin utilizarea unităţilor digitale – de obicei pe baza tehnologiei blockchain – tranzacţiile vor fi mai ieftine, mai rapide şi mai eficiente, inclusiv prin reducerea intermediarilor implicaţi în multe tranzacţii.

Totuşi, până acum aceste eforturi nu au obţinut o susţinere importantă în sistemul financiar în ansamblu.

De asemenea, aproximativ 90% dintre băncile centrale ale lumii testează monedele digitale bancare centrale (CBDC). Autorităţile monetare încearcă să ajungă la tehnologiile avansate care au permis criptomonedele, cum ar fi bitcoin.

SWIFT, care joacă un crucial în sistemul bancar global, va încerca tranzacţii atât cu CBDC cât şi cu active tokenizate. În martie, SWIFT anunţase că va lansa o nouă platformă pentru a conecta în sistemul financiar CBDC care sunt dezvoltate în prezent.

“Vedem acum că industria cere să trecem dincolo de faza de testare şi să vedem într-adevăr mişcări ale activelor digitale. Vom ajunge anul viitor la acest stadiu, dar într-un mod controlat“, a afirmat Nick Kerigan, director de inovare la SWIFT.

Deşi potenţialul este imens, piaţa fragmentată pune piedici acestui tip de operaţii şi puţine iniţiative au înregistrat progrese în afara propriilor sisteme interne ale băncilor.

În mod similar, băncile centrale testează “wholesale CBDC”, formă a unei monede digitale bancare centrale folosită în rândul băncilor şi altor instituţii financiare autorizate pentru plăţi interbancare şi tranzacţii cu instrumente financiare.

Cea mai recentă iniţiativă a SWIFT implică diferite tipuri de active digitale în combinaţie pe diverse platforme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trasfer #SWIFT #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.