Țara care a interzis blugii mulați. Bărbații cu părul lung sunt considerați „dușmani ai poporului”

18 Mai 2021, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Mai 2021, 14:08 // Actual //  MD Bani

O țară a interzis tunsoarea cu chica și blugii mulați. Bărbații care își lasă părul lung la spate, ca o coamă, sunt considerați dușmani ai poporului.

Este vorba de Coreea de Nord, țara comunistă este considerată una dintre cele mai sărace țări din lume în care libertățile cetățenilor sunt total suprimate.

Ziarul muncitorilor din Coreea de Nord a scris recent:

„Istoria ne învață lecții cruciale: putem fi vulnerabili și ne vom prăbuși ca un zid, indiferent de dezvoltarea economică și militară, dacă nu ne respectăm stilul de viață”, conform publicației.

Kim Jong Un vede drept unelte ale decadenței, adevărate distrugătoare ale comunismului, freza cu chica a bărbaților și blugii skinny, marile amenințări la adresa culturii nord coreene. Dictatorul consideră că e de datoria lui să protejeze populația împotriva a ceea ce numește „invazie a felul de a fi”.

Ziarul i-a avertizat în special pe tineri împotriva urmării „stilului de viață exotic și decadent” al capitalismului, relatează agenția de știri Yon Hap.

„Trebuie să fim atenți chiar și la cel mai mic semn al stilului de viață capitalist și să luptăm pentru a scăpa de el”, a adăugat acesta.

Localnicii care și-au vopsit părul verde inspirat de Billie Eilish, ar fi fost forțați să meargă la coafor pentru scăpa de vopsea. Ca parte a legilor draconice, bărbații și femeile trebuie să aibă una dintre cele 15 tunsori alternative – dar foarte asemănătoare, scrie metro.co.uk.

De asemenea sunt interzise hainele occidentale precum tricourile cu slogan și piercingurile pentru nas și buze.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.