Țara care a refuzat să ajute militar Ucraina. Zelenski: Sunt în stare șoc

25 Sept. 2022, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2022, 10:12 // Actual //  bani.md

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat un interviu pentru mass-media din Franța în care a vorbit despre o problemă nerezolvată, din punctul lui de vedere, de la începutul invaziei ruse.

Zelenski s-a declarat şocat de faptul că Israelul nu a oferit sisteme antirachete Kievului pentru a ajuta la contracararea atacurilor ruseşti, potrivit unui interviu făcut public sâmbătă, informează Reuters.

Volodimir Zelenski a cerut sprijin la scurt timp după începerea războiului, în luna februarie. El a menţionat sistemul Domul de Fier (Iron Dome) al Israelului, folosit deseori pentru a intercepta rachetele trase de către militanţii palestinieni din Fâşia Gaza.

„Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Israelul. Sincer, sincer, sunt în stare de şoc pentru că nu înţeleg de ce nu ne-a putut oferi apărare antiaeriană”, a spus el.

Preşedintele Ucrainei a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat miercuri reporterilor francezi. Biroul său a dat publicităţii sâmbătă o înregistrare a interviului.

Comentariile sale au avut un ton mai puternic decât cele pe care le-a făcut în luna martie, când a reproşat Israelului reticenţa de a trimite arme. La acea vreme, Israelul nu a avut o poziţie angajantă, spunând că va ajuta Ucraina cât poate de mult.

Israelul, care a condamnat invazia rusă în Ucraina, este atent să nu tensioneze relaţiile cu Moscova, un pion de putere în Siria vecină, unde forţele israeliene atacă frecvent miliţiile pro-iraniene.

„Înţeleg – au o situaţie dificilă în ceea ce priveşte situaţia cu Siria şi Rusia”, a spus preşedintele Zelenski, adăugând că nu aduce acuzaţii.”Exprim fapte. Conversaţiile mele cu conducerea israeliană nu au ajutat cu nimic Ucraina”, a precizat liderul de la Kiev.

https://m.youtube.com/watch?v=b1jkC4u7z_M&feature=emb_logo

 

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.