Țara care se confruntă cu cea mai mare cădere a prețurilor din ultimii 14 ani. Indicele de consum a scăzut

Biroul naţional de statistică din China (BNS) a anunțat joi, 8 februarie, că prețurile din China au continuat să scadă în luna ianuarie, când au înregistrat cea mai substanțială cădere din ultimii 14 ani, într-un moment în care Guvernul de la Beijing încearcă să relanseze consumul gospodăriilor, transmite AFP.

Această deflaţie cu care se confruntă gigantul asiatic este la polul opus faţă de situaţia din principalele economii ale lumii, în special cele occidentale, care se luptă cu o inflaţie ridicată şi o scădere a puterii de cumpărare a locuitorilor lor.

BNS a informat joi că indicele preţurilor de consum a scăzut în luna ianuarie cu 0,8% în ritm anual, cel mai grav declin înregistrat după 2009, în plină criză financiară mondială. Potrivit BNS, această scădere se explică, în parte, prin „baza de comparaţie ridicată” de la începutul lui 2023.

Anul trecut, Anul Nou chinezesc, principala reuniune anuală a familiilor din China şi un moment de consum intens, a fost sărbătorit în luna ianuarie. Anul acesta, sărbătoarea cade în luna februarie, ceea ce influenţează comparaţia de la un an la altul.

China a intrat în deflaţie în luna iulie 2023, pentru prima dată după 2021. După o uşoară revenire în luna august, preţurile au scăzut constant începând din luna septembrie.

„Principala frână asupra inflaţiei rămân preţurile la alimente, care în luna ianuarie au scăzut cu 5,9% în ritm anual, adică cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată”, subliniază Lynn Song, economist specializat pe China la banca ING. „Cu toate acestea, cifrele nu arată că China este blocată într-o spirală deflaţionistă”, a adăugat economistul, menţionând faptul că indicele preţurilor de consum a crescut în luna ianuarie cu 0,3% comparativ cu luna decembrie.

Chiar dacă, la prima vedere, scăderea preţurilor pare o veste bună pentru puterea de cumpărare, deflaţia este o ameninţare pentru economie deoarece consumatorii au tendinţa de a amâna achiziţiile în speranţa unor noi scăderi de preţuri. Din lipsă de cerere, companiile sunt la rândul lor constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi reduceri de preţuri pentru a scăpa de stocurile nevândute. Această situaţie, care afectează rentabilitatea companiilor, le determină să îngheţe angajările şi chiar să recurgă la concedieri. Economiştii vorbesc în această situaţie de o spirală nefastă deoarece acest fenomen este o frână suplimentară la adresa consumului.

Pe ansamblul anului 2023, inflaţia în China a crescut cu 0,2% în medie, departe de ritmurile înregistrate în principalele economii ale lumii, cum este Franţa, unde inflaţia a atins 4,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indice #consum #inflație #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.