Țara care se confruntă cu cea mai mare cădere a prețurilor din ultimii 14 ani. Indicele de consum a scăzut

Biroul naţional de statistică din China (BNS) a anunțat joi, 8 februarie, că prețurile din China au continuat să scadă în luna ianuarie, când au înregistrat cea mai substanțială cădere din ultimii 14 ani, într-un moment în care Guvernul de la Beijing încearcă să relanseze consumul gospodăriilor, transmite AFP.

Această deflaţie cu care se confruntă gigantul asiatic este la polul opus faţă de situaţia din principalele economii ale lumii, în special cele occidentale, care se luptă cu o inflaţie ridicată şi o scădere a puterii de cumpărare a locuitorilor lor.

BNS a informat joi că indicele preţurilor de consum a scăzut în luna ianuarie cu 0,8% în ritm anual, cel mai grav declin înregistrat după 2009, în plină criză financiară mondială. Potrivit BNS, această scădere se explică, în parte, prin „baza de comparaţie ridicată” de la începutul lui 2023.

Anul trecut, Anul Nou chinezesc, principala reuniune anuală a familiilor din China şi un moment de consum intens, a fost sărbătorit în luna ianuarie. Anul acesta, sărbătoarea cade în luna februarie, ceea ce influenţează comparaţia de la un an la altul.

China a intrat în deflaţie în luna iulie 2023, pentru prima dată după 2021. După o uşoară revenire în luna august, preţurile au scăzut constant începând din luna septembrie.

„Principala frână asupra inflaţiei rămân preţurile la alimente, care în luna ianuarie au scăzut cu 5,9% în ritm anual, adică cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată”, subliniază Lynn Song, economist specializat pe China la banca ING. „Cu toate acestea, cifrele nu arată că China este blocată într-o spirală deflaţionistă”, a adăugat economistul, menţionând faptul că indicele preţurilor de consum a crescut în luna ianuarie cu 0,3% comparativ cu luna decembrie.

Chiar dacă, la prima vedere, scăderea preţurilor pare o veste bună pentru puterea de cumpărare, deflaţia este o ameninţare pentru economie deoarece consumatorii au tendinţa de a amâna achiziţiile în speranţa unor noi scăderi de preţuri. Din lipsă de cerere, companiile sunt la rândul lor constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi reduceri de preţuri pentru a scăpa de stocurile nevândute. Această situaţie, care afectează rentabilitatea companiilor, le determină să îngheţe angajările şi chiar să recurgă la concedieri. Economiştii vorbesc în această situaţie de o spirală nefastă deoarece acest fenomen este o frână suplimentară la adresa consumului.

Pe ansamblul anului 2023, inflaţia în China a crescut cu 0,2% în medie, departe de ritmurile înregistrate în principalele economii ale lumii, cum este Franţa, unde inflaţia a atins 4,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indice #consum #inflație #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.