Țara europeană care vrea să taxeze profiturile excesive ale băncilor pentru a crește cheltuielile pentru apărare

Profiturile excesive ale băncilor din Lituania ar putea fi taxate anul acesta și în 2024, potrivit unei propuneri a Ministerului de Finanțe, relatează Reuters.

În urma majorării dobânzilor, necesară pentru contracararea inflației ridicate, profiturile băncilor din statul baltic au crescut semnificativ.

În acest context, ministrul de Finanțe, Gintare Skaiste, a propus taxarea temporară a câștigurilor și folosirea banilor pentru cheltuielile în apărare.

”În mare parte, politica băncilor nu influenţează profiturile, ele sunt obţinute datorită circumstanţelor excepţionale, şi sunt probabil surprinzătoare chiar şi pentru bănci”, a declarat acesta.

Autoritățile de la Vilnius propun ca, în 2023 şi în 2024, să fie impusă o taxă de 60% asupra părţii din veniturile din dobânzi ale băncii care sunt mai mari cu 50% decât media din ultimii patru ani. Dacă legea va fi aprobată de Parlament, Guvernul ar putea obține în cei doi ani 510 milioane de euro.

Peste jumătate din activele bancare din Lituania sunt deținute de două grupuri suedeze: Swedbank, ale cărei profituri în 2022 au urcat cu 64%, la 148 milioane de euro, şi SEB, ale cărei profituri au crescut cu 49%, la 172 milioane de euro, potrivit Digi24.Atât SEB, cât şi Swedbank vor fi afectate de taxă, a precizat guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, Gediminas Simkus. Băncile din Lituania ar putea obţine un profit combinat de un miliard de euro în 2023 şi în 2024, de trei ori mai mare decât nivelul din ultimii ani, a mai spus Skaiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că nu există, la acest moment, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ. Oficialul a subliniat că Ministerul Energiei nu stabilește tarifele și nu se ocupă de achiziția directă a resurselor energetice, atribuții care revin ANRE și Energocom.

„În primul rând, vreau să concretizez că Ministerul nu se ocupă de achiziția resurselor energetice – nici energie electrică, nici gaze – și nici nu stabilește tarifele. Acestea sunt stabilite de ANRE, în baza unor criterii clare de reglementare”, a declarat Junghietu.

Referindu-se la structura actuală a achiziției de energie electrică, ministrul a prezentat următoarea situație pentru ziua de ieri: 37% din energie a fost achiziționată de pe bursa OPCOM (România), 36% din contracte bilaterale, 15% din resurse regenerabile produse în Republica Moldova și 12% din cet-urile din Chișinău și Bălți.

„Uitându-ne la cum evoluează piața și la ce prețuri a cumpărat Energocom până acum, nu se observă o necesitate de ajustare a tarifelor. Dar, repet, ANRE este autoritatea care trebuie să se pronunțe în acest sens”, a precizat Junghietu.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.