Calendarul etiopian este cu șapte ani și opt luni în spatele calendarului occidental, sâmbătă fiind marcat începutul anului 2014. Acest lucru se datorează faptului că țara calculează în mod diferit anul nașterii lui Isus Hristos. Când Biserica Catolică și-a modificat calculul în 500 d.Hr., Biserica Ortodoxă Etiopiană nu a făcut-o, scrie BBC.
Țara africană a marcat sâmbătă începutul unui nou an, în ciuda dificultăților cauzate de creșterea prețurilor și de războiul și criza foametei care se dezlănțuie în nordul țării.
Noul an începe pe 11 septembrie în calendarul occidental sau pe 12 septembrie în anii bisecți, la începutul primăverii.
În Etiopia este „simplu”: 12 luni au fiecare 30 de zile, iar a 13-a – ultima din an – are cinci sau șase zile, în funcție de anul bisect.
Timpul este, de asemenea, contorizat diferit – ziua fiind împărțită în două intervale de 12 ore începând de la 06:00, ceea ce ar face atât la prânz, cât și la miezul nopții ora șase în timpul etiopian.
Singura țară africană care nu a fost colonizată niciodată
Italia a încercat să invadeze Etiopia, sau Abisinia, așa cum era cunoscută în 1895, când puterile europene scoteau continentul african între ele – dar a suferit o înfrângere umilitoare.
Italia a reușit să colonizeze Eritreea vecină după ce o companie de transport maritim italiană a cumpărat portul Assab din Marea Roșie. Confuzia după moartea în 1889 a împăratului etiopian Yohannes IV a permis apoi Italiei să ocupe munții de-a lungul coastei.
Dar câțiva ani mai târziu, când Italia a încercat să avanseze în Etiopia, a fost învinsă în bătălia de la Adwa. Patru brigăzi de trupe italiene au fost depășite în câteva ore la 1 martie 1896 de etiopieni care slujeau sub împăratul Menelik al II-lea.
Italia a fost nevoită să semneze un tratat de recunoaștere a independenței Etiopiei – deși decenii mai târziu, liderul fascist Benito Mussolini l-a încălcat, ocupând țara timp de cinci ani.
Unul dintre succesorii lui Menelik, împăratul Haile Selassie, a valorificat victoria sa italiană prin presiunea pentru crearea Organizației Unității Africane (OUA), acum Uniunea Africană, care își are sediul în capitala Etiopiei, Addis Abeba.
„Libertatea noastră nu are sens, cu excepția cazului în care toți africanii sunt liberi”, a spus Selassie la lansarea OUA în 1963, o perioadă în care o mare parte a continentului era încă guvernată de puterile europene.
El i-a invitat pe cei care conduceau lupta împotriva colonialismului la instruire – inclusiv Nelson Mandela din Africa de Sud – căruia i s-a acordat un pașaport etiopian, care i-a permis să călătorească prin Africa în 1962.
Mai târziu, Mandela a scris despre locul special pe care Etiopia l-a ținut înainte de călătorie: „Am simțit că voi vizita propria mea geneză, dezgropând rădăcinile a ceea ce mă făcea un african”.
