Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.