Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au impus, începând de marți, un tarif suplimentar de 10% pentru toate bunurile care nu beneficiază de scutiri, potrivit unui anunț al U.S. Customs and Border Protection (CBP). Nivelul aplicat este cel anunțat inițial de președintele Donald Trump vineri, și nu de 15%, cât promisese ulterior, notează REUTERS.

Decizia vine după ce Curtea Supremă a anulat tarifele anterioare, justificate de administrația Trump prin invocarea unei situații de urgență. Ca reacție, liderul de la Casa Albă a anunțat inițial un tarif global temporar de 10%, pe care a declarat ulterior că îl va majora la 15%.

În notificarea emisă pentru a „oferi orientări privind Proclamația Prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP precizează că, în afara produselor exceptate, importurile vor fi supuse unei taxe ad valorem suplimentare de 10%.

Măsura a amplificat incertitudinea privind politica comercială a SUA, nefiind oferită o explicație oficială pentru aplicarea cotei mai reduse. Financial Times citează un oficial al Casei Albe care a sugerat că majorarea la 15% ar putea avea loc ulterior, însă informația nu a fost confirmată independent.

Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce perceperea taxelor anulate de Curtea Supremă — care variau între 10% și 50% — a fost oprită.

Administrația Trump invocă Secțiunea 122, care permite președintelui să impună temporar, pentru până la 150 de zile, taxe vamale asupra tuturor țărilor pentru a corecta „deficite mari și grave” ale balanței de plăți.

Casa Albă susține că SUA se confruntă cu un deficit comercial anual de bunuri de circa 1,2 trilioane de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB și o inversare a excedentului de venituri primare.

Luni, Donald Trump a avertizat partenerii comerciali să nu renunțe la acordurile recent negociate cu Washingtonul, amenințând că, în caz contrar, vor fi supuși unor taxe mult mai ridicate în baza altor legi comerciale.

Japonia a solicitat deja SUA să se asigure că tratamentul său în noul regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordurile existente, în timp ce Uniunea Europeană și Marea Britanie au semnalat că doresc menținerea înțelegerilor comerciale deja convenite.