Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul planifică extinderea măsurilor dedicate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru perioada 2026–2027, în cadrul Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2023-2027, examinat de către secretarii de stat. Potrivit notei informative, noile acțiuni sunt orientate spre creșterea contribuției IMM-urilor la economie, sporirea accesului la finanțare și alinierea acestora la cerințele pieței Uniunii Europene.

Conform documentului, în 2023 IMM-urile au contribuit cu aproximativ 55% la PIB, asigurând locuri de muncă pentru circa 570 de mii de persoane. Prin implementarea măsurilor propuse, autoritățile estimează că până în anul 2027 contribuția acestui sector la PIB va crește la 57%, iar numărul angajaților se va majora cu peste 17 mii de persoane.

În ceea ce privește accesul la finanțare, se prevede creșterea ponderii creditelor garantate pentru IMM-uri până la 13,5% din totalul împrumuturilor acordate acestui segment, comparativ cu nivelul actual estimat la aproximativ 10–11%. Totodată, prin Programul „373” este prognozată generarea unui volum de credite de circa 6,7 miliarde de lei până în 2027.

Documentul stabilește și obiective privind digitalizarea. Potrivit programului, până în anul 2027 se urmărește ca aproximativ 25% dintre IMM-uri să utilizeze factura electronică, iar interacțiunea acestora cu autoritățile publice să fie realizată preponderent prin servicii digitale.

Programul actualizat include, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea tranziției verzi a IMM-urilor, prin stimularea investițiilor în eficiență energetică și tehnologii mai puțin poluante, precum și acțiuni pentru susținerea exporturilor și integrarea întreprinderilor moldovenești în lanțurile valorice europene.

Nota informativă stabilește ca obiectiv creșterea exporturilor realizate de IMM-uri cu aproximativ 20% până în anul 2027, comparativ cu nivelul actual. Pentru atingerea acestei ținte, autoritățile mizează pe extinderea programelor de tip „Bridge Export”, misiuni economice externe și academii de export, care să ajute companiile să îndeplinească standardele europene de calitate și conformitate.

Potrivit autorităților, bugetul total estimat al Programului național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru anii 2026–2027 este de peste 3,3 miliarde de lei, sumă care acoperă toate componentele programului și urmează să fie asigurată din bugetul de stat și din alte surse legale.