Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate.

Potrivit operatorului ucrainean de tranzit, miercuri Ucraina a primit 1,1 milioane de metri cubi de gaze prin ruta Transbalcanică, după un import de 0,78 milioane de metri cubi marți. Ruta leagă terminalele de GNL din Grecia de sistemul ucrainean, iar capacitățile pentru transport au fost rezervate de DEPA Commercial (Grecia), D.Trading (filială a DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina) și Axpo Trading (Elveția), cu o cantitate zilnică de aproximativ 0,6 milioane de metri cubi.

În prezent, Ucraina importă zilnic aproape 24 milioane de metri cubi de gaze, dintre care circa 10 milioane din Polonia, 10 milioane din Ungaria și 4 milioane din Slovacia.

Ruta Transbalcanică nu a fost utilizată în septembrie și octombrie, însă reducerea tarifelor de tranzit aprobată de operatorii din Grecia, Bulgaria, România și Moldova a făcut posibilă reluarea transportului. În special, ANRE de la Chișinău a aprobat în octombrie optimizarea produsului de capacitate „Ruta 1”, reducând cu 50% tarifele de transport, în scopul consolidării securității energetice regionale și asigurării aprovizionării Ucrainei în sezonul rece, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii.