Țara în care pâinea mai ajunge doar pe masa bogaților. Prețul unui kilogram de făină depășește 20 de dolari

Pâinea a devenit, în Coreea de Nord, simbolul celor care au un statut privilegiat, în contextul în care, în timpul pandemiei de Covid-19, prețul făinii a explodat, potrivit Insider.

„Doar cei care sunt cu adevărat bogați își pot cumpăra făină importată și pot face pâine și jijim (clatite sărate)”, a declarat un localnic sub protecția anonimatului pentru Radio Free Asia (RFA), potrivit Insider.

În această țară, făina a ajuns să fie de trei ori mai scumpă decât orezul, considerat multă vreme un aliment de lux rezervat celor mai bogați, în condițiile în care majoritatea nord-coreenilor consumă în principal porumb și alte cereale inferioare.

”Când prețul făinii este de peste două sau trei ori mai mare decât cel al orezului, așa cum este acum, pâinea devine dintr-odată hrană doar pentru oficialii de rang înalt și pentru bogați. Alimentele făcute cu făină sunt acum un simbol al bogăției”, a mai declarat aceeași sursă.

În 2019, un kilogram de făină costa între 4.000 și 4.600 de woni (4,44 – 5,11 dolari). După începutul pandemiei însă, prețul a urcat până la 30.000 de woni (33 dolari) pe kilogram, iar în prezent se vinde în cele mai multe locuri cu 18.000 de woni (20 de dolari)/kg.

Prețul a explodat în 2020, după ce autoritățile au decis oprirea importurilor și închiderea granițelor.

Anul acesta, granițele au fost redeschise pentru scurt timp, până când China a anunțat că are un nou focar de Covid, iar Phenianul a raportat primele cazuri de infectare.
Potrivit CIA, Coreea de Nord se confruntă cu o penurie alimentară extrem de severă, având rezerve doar pentru 2 sau 3 luni,

#paine #achizitie #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră rusă „Lukoil” va fi nevoită să vândă toate activele pe care le deține în Republica Moldova, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă Moldova.

„Practic, nu au de ales. În caz contrar, tranzacțiile vor fi blocate”, a spus ministrul, care a răspuns la întrebarea dacă Lukoil ar putea refuza să-și vândă afacerile din Moldova.

Potrivit lui Junghietu, Guvernul Republicii Moldova nu este interesat să cumpere rețeaua de benzinării „Lukoil-Moldova”, însă va expropria complexul de alimentare cu combustibil al Aeroportului Internațional Chișinău, chiar dacă negocierile pentru achiziționarea acestuia nu au fost finalizate.

Ministrul a precizat că Lukoil nu opune rezistență procesului de transfer al activelor: „Nu am observat rezistență clară sau tergiversări intenționate. Compania cooperează pentru a finaliza procesul”, a spus Dorin Junghietu.

Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a inclus Lukoil, Rosneft și alte 34 de companii afiliate într-un nou pachet de sancțiuni. La Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că aceste sancțiuni nu vor afecta Rusia, care ar avea deja un „imunitate stabilă” față de restricțiile occidentale.

Inițial, după anunțul SUA, Guvernul Moldovei declarase că va cumpăra complexul de alimentare cu combustibil al aeroportului pentru a asigura funcționarea fără întreruperi a principalei porți aeriene a țării și a început negocieri privind prețul. Ulterior însă, autoritățile au renunțat la această opțiune, optând pentru preluarea prin expropriere.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține aproximativ 110 din cele circa 570 de benzinării active din Republica Moldova. Compania „Lukoil-Moldova” este unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori angro de produse petroliere din țară, având un rol semnificativ pe piața carburanților.