Țara în care se muncește doar până la 12:30 și se stă o zi acasă pentru fiecare zi lucrată

Guvernul venezuelean a decis să reducă programul de muncă al funcționarilor publici începând cu luni, 24 martie 2025, pentru o perioadă de șase săptămâni, ca răspuns la o „urgență climatică” ce afectează nivelul apei din principalele baraje hidroelectrice ale țării.

Măsura vine în contextul scăderii accentuate a nivelului apei în barajul Guri, care produce aproximativ 80% din energia electrică a țării. Potrivit autorităților de la Caracas, temperaturile ridicate provocate de schimbările climatice au dus la reducerea debitului râurilor care alimentează centralele hidroelectrice.

„Din cauza urgenței climatice care a dus la o creștere a temperaturilor în întreaga lume, ne confruntăm cu un eveniment meteorologic care afectează nivelul de apă din rezervoarele ce produc electricitate în regiune”, se arată într-un comunicat oficial emis de guvern.

Concret, programul de muncă va fi redus zilnic între orele 8:00 – 12:30, iar funcționarii vor beneficia de o zi liberă pentru fiecare zi lucrată, ceea ce va limita funcționarea administrației publice la doar trei zile pe săptămână. De la această măsură vor fi exceptate instituțiile ce oferă servicii esențiale.

Totodată, autoritățile au făcut apel la populație să susțină eforturile de economisire a energiei, ajustând temperatura aparatelor de aer condiționat la 23°C, folosind lumina naturală și deconectând echipamentele electrice atunci când nu sunt utilizate.

Aceasta nu este prima inițiativă de acest fel în Venezuela. Măsuri similare au fost implementate în 2016, 2018 și 2019, când seceta și deficiențele din sistemul energetic au forțat guvernul să reducă programul de muncă și să suspende cursurile școlare.

Deși Venezuela este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, raționalizarea energiei este o realitate constantă în ultimele două decenii. Țara se confruntă cu sancțiuni internaționale, o criză economică profundă și o rețea energetică fragilă, afectată de lipsa de investiții și mentenanță. Între 2019 și 2024, Venezuela a trecut prin mai multe pene de curent de proporții, autoritățile susținând că o parte dintre ele au fost cauzate de sabotaje deliberate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#program #munca #angajati #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.