Țara în care se muncește doar până la 12:30 și se stă o zi acasă pentru fiecare zi lucrată

Guvernul venezuelean a decis să reducă programul de muncă al funcționarilor publici începând cu luni, 24 martie 2025, pentru o perioadă de șase săptămâni, ca răspuns la o „urgență climatică” ce afectează nivelul apei din principalele baraje hidroelectrice ale țării.

Măsura vine în contextul scăderii accentuate a nivelului apei în barajul Guri, care produce aproximativ 80% din energia electrică a țării. Potrivit autorităților de la Caracas, temperaturile ridicate provocate de schimbările climatice au dus la reducerea debitului râurilor care alimentează centralele hidroelectrice.

„Din cauza urgenței climatice care a dus la o creștere a temperaturilor în întreaga lume, ne confruntăm cu un eveniment meteorologic care afectează nivelul de apă din rezervoarele ce produc electricitate în regiune”, se arată într-un comunicat oficial emis de guvern.

Concret, programul de muncă va fi redus zilnic între orele 8:00 – 12:30, iar funcționarii vor beneficia de o zi liberă pentru fiecare zi lucrată, ceea ce va limita funcționarea administrației publice la doar trei zile pe săptămână. De la această măsură vor fi exceptate instituțiile ce oferă servicii esențiale.

Totodată, autoritățile au făcut apel la populație să susțină eforturile de economisire a energiei, ajustând temperatura aparatelor de aer condiționat la 23°C, folosind lumina naturală și deconectând echipamentele electrice atunci când nu sunt utilizate.

Aceasta nu este prima inițiativă de acest fel în Venezuela. Măsuri similare au fost implementate în 2016, 2018 și 2019, când seceta și deficiențele din sistemul energetic au forțat guvernul să reducă programul de muncă și să suspende cursurile școlare.

Deși Venezuela este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, raționalizarea energiei este o realitate constantă în ultimele două decenii. Țara se confruntă cu sancțiuni internaționale, o criză economică profundă și o rețea energetică fragilă, afectată de lipsa de investiții și mentenanță. Între 2019 și 2024, Venezuela a trecut prin mai multe pene de curent de proporții, autoritățile susținând că o parte dintre ele au fost cauzate de sabotaje deliberate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#program #munca #angajati #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.