Integrarea europeană a Republicii Moldova nu trebuie să se limiteze la adoptarea legilor și îndeplinirea unor obligații birocratice, ci să producă schimbări concrete în nivelul de trai al populației. Salarii mai mari, pensii decente, tarife corecte la energie și locuințe mai accesibile sunt printre rezultatele pe care cetățenii ar trebui să le simtă în urma apropierii de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, care consideră că autoritățile și experții trebuie să explice mult mai clar beneficiile economice ale integrării europene.

Economistul a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă moldovenii la procurarea unei locuințe, comparativ cu cetățenii Uniunii Europene.

„Dacă în Republica Moldova, pentru a cumpăra o locuință, anterior aveai nevoie de 40 de ani de muncă pentru a cumpăra o locuință , în Uniunea Europeană acest indicator este undeva între șapte și zece ani”, a afirmat Ioniță.

Economistul a vorbit despre un termen, în prezent, de aproximativ 15 ani de muncă în cazul Republicii Moldova și a subliniat că integrarea europeană ar trebui să contribuie la reducerea acestuia până la cel mult zece ani. Declarația nu precizează metodologia utilizată pentru calcularea acestor indicatori.

O altă problemă abordată de economist este nivelul redus al veniturilor populației. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar trebui să-și stabilească drept obiectiv majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu, chiar dacă economia nu permite realizarea imediată a acestei ținte.

„Republica Moldova poate face astăzi acest lucru? Nu. Dar putem să ne asumăm un angajament și să spunem că în următorii șapte ani vom ajunge la acest obiectiv”, a explicat economistul.

În ceea ce privește sistemul de pensii, Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să urmărească majorarea pensiei minime până la 40% din salariul minim, într-un orizont de cinci-șase ani. El recunoaște însă că Republica Moldova nu dispune în prezent de capacitatea financiară necesară pentru implementarea unei asemenea măsuri.

Economistul a criticat și modul în care sunt prezentate reformele din sectorul energetic. Potrivit acestuia, adoptarea legislației europene nu reprezintă un rezultat suficient dacă populația nu beneficiază de concurență reală și de prețuri corecte.

„Dacă am aprobat anumite legi și ne-am asumat implementarea Pachetului Energetic III, care presupune concurență și alte reguli, avem astăzi o piață concurențială în domeniul gazelor? Avem achiziții transparente? Avem respectarea legislației? Cetățeanul nostru beneficiază de un tarif corect la gaz?”, a întrebat Ioniță.

Acesta a subliniat că obiectivul reformelor energetice europene este crearea unor mecanisme concurențiale care să protejeze consumatorii, nu doar armonizarea formală a legislației.

Un exemplu de beneficii economice concrete îl reprezintă, potrivit economistului, modernizarea sistemului financiar. Ioniță susține că integrarea Republicii Moldova în sistemul european de plăți SEPA a contribuit la reducerea costurilor transferurilor bancare, generând economii anuale de zeci de milioane de lei.

Totodată, schimbarea monedei de referință de la dolarul american la euro și eficientizarea operațiunilor valutare ar permite, potrivit estimărilor prezentate de economist, economii de aproximativ 20 de milioane de dolari anual.

„Aceste lucruri trebuie comunicate oamenilor. Trebuie să le explicăm că, datorită unei anumite decizii, ei au un beneficiu concret. Acesta este impactul real asupra vieții lor”, a declarat Ioniță.

Economistul a abordat și problema competitivității agriculturii moldovenești. Acesta susține că nivelul redus al irigării, accesul insuficient la tehnologii moderne și dificultățile de certificare limitează capacitatea agricultorilor de a concura cu producătorii europeni.

Potrivit lui Ioniță, subvențiile, dezvoltarea infrastructurii de irigare și accesul la standardele europene ar putea permite fermierilor moldoveni să-și îmbunătățească competitivitatea în următorii trei-patru ani.

În acest context, economistul propune elaborarea unor rapoarte independente privind impactul economic și social al integrării europene, care să completeze evaluările instituționale privind implementarea reformelor.

Aceste rapoarte ar urma să urmărească evoluția salariilor, pensiilor, inflației, costurilor utilităților și accesibilității locuințelor, pentru a demonstra în ce măsură reformele contribuie efectiv la îmbunătățirea condițiilor de trai.

„Integrarea europeană nu este o acțiune birocratică. Trebuie să le explicăm cetățenilor că integrarea europeană și aprobarea unor legi au un impact real asupra vieții lor”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.