Țara în care se muncește doar până la 12:30 și se stă o zi acasă pentru fiecare zi lucrată

Guvernul venezuelean a decis să reducă programul de muncă al funcționarilor publici începând cu luni, 24 martie 2025, pentru o perioadă de șase săptămâni, ca răspuns la o „urgență climatică” ce afectează nivelul apei din principalele baraje hidroelectrice ale țării.

Măsura vine în contextul scăderii accentuate a nivelului apei în barajul Guri, care produce aproximativ 80% din energia electrică a țării. Potrivit autorităților de la Caracas, temperaturile ridicate provocate de schimbările climatice au dus la reducerea debitului râurilor care alimentează centralele hidroelectrice.

„Din cauza urgenței climatice care a dus la o creștere a temperaturilor în întreaga lume, ne confruntăm cu un eveniment meteorologic care afectează nivelul de apă din rezervoarele ce produc electricitate în regiune”, se arată într-un comunicat oficial emis de guvern.

Concret, programul de muncă va fi redus zilnic între orele 8:00 – 12:30, iar funcționarii vor beneficia de o zi liberă pentru fiecare zi lucrată, ceea ce va limita funcționarea administrației publice la doar trei zile pe săptămână. De la această măsură vor fi exceptate instituțiile ce oferă servicii esențiale.

Totodată, autoritățile au făcut apel la populație să susțină eforturile de economisire a energiei, ajustând temperatura aparatelor de aer condiționat la 23°C, folosind lumina naturală și deconectând echipamentele electrice atunci când nu sunt utilizate.

Aceasta nu este prima inițiativă de acest fel în Venezuela. Măsuri similare au fost implementate în 2016, 2018 și 2019, când seceta și deficiențele din sistemul energetic au forțat guvernul să reducă programul de muncă și să suspende cursurile școlare.

Deși Venezuela este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, raționalizarea energiei este o realitate constantă în ultimele două decenii. Țara se confruntă cu sancțiuni internaționale, o criză economică profundă și o rețea energetică fragilă, afectată de lipsa de investiții și mentenanță. Între 2019 și 2024, Venezuela a trecut prin mai multe pene de curent de proporții, autoritățile susținând că o parte dintre ele au fost cauzate de sabotaje deliberate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#program #munca #angajati #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.