Țara se usucă, guvernul tace! Agricultura Moldovei riscă să intre în colaps total în anul 2025, avertizează Slusari

Țara se usucă, guvernul tace! Agricultura Moldovei riscă să intre în colaps total în anul 2025 – avertizează Slusari

Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, avertizează că anul agricol 2025 ar putea fi chiar mai secetos decât cel precedent, accentuând o criză climatică ce durează deja de patru ani în majoritatea regiunilor țării. Într-o postare recentă, Slusari critică Ministerul Agriculturii pentru lipsa unei strategii concrete de adaptare la schimbările climatice, acuzând guvernarea că ignoră realitatea dură din teren.

Slusari subliniază că este necesară o abordare sistemică și urgentă pentru a proteja agricultura, în special fermierii mici și mijlocii, cei mai afectați de secetă. Printre măsurile propuse se numără declararea crizei climatice în agricultură și crearea unui fond de solidaritate cu sprijinul partenerilor externi pentru stabilizarea situației, stimularea agriculturii conservative prin tehnici care conservă umiditatea solului, testarea și implementarea unor culturi rezistente la secetă, reabilitarea sistemelor de irigare și subvenționarea extinsă a irigației la scară mică, simplificarea accesului la surse de apă pentru irigații, inclusiv utilizarea puțurilor arteziene, precum și crearea unui sistem eficient de asigurare împotriva secetei, cu implicarea directă a statului în plata primelor și despăgubirea agricultorilor, după modelul unor state occidentale.

Slusari trage un semnal de alarmă că zeci de fermieri sunt deja în procedura de insolvență, iar anul 2024 ar putea fi ultimul de activitate pentru alte sute de agricultori, dacă nu se iau măsuri imediate.

În opinia lui Slusari, actuala ministră a început să înțeleagă gravitatea crizei, dar rămâne în umbra fostului ministru Vladimir Bolea, pe care îl acuză de demagogie și inacțiune. El consideră că este nevoie de acțiuni concrete, nu doar de promisiuni și proiecte fără impact real.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #seceta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.