Ţara unde Volkswagen nu va mai vinde maşini cu motoare disel din 2024

Volkswagen nu va mai vinde maşini cu motoare pe combustie în Norvegia din 2024. Al doilea producător în Norvegia după Tesla, Volkswagen se va concentra acum pe modelele din gama electrică ID.

Grupul german Volkswagen, al doilea mare producător auto din Norvegia, va înceta să mai vândă maşini noi pe benzină şi diesel în ţara scandinavă începând cu 2024, a anunţat vineri importatorul mărcii, citat de AFP.
„Ca rămas bun de la maşinile pe bază de combustibili fosili, ultimul Golf va fi comandat spre sfârşitul anului”, a declarat Ulf Tore Hekneby, directorul grupului norvegian Møller, într-un comunicat.

„Acest lucru va marca, în multe feluri, sfârşitul unei ere, dar şi începutul unei noi ere, mai importante, în care vom fi mai mult parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a adăugat el.

Al doilea producător în Norvegia, cu o cotă de piaţă de 12,32% din ianuarie, după Tesla (21,4%), el însuşi un specialist în automobile electrice, Volkswagen se va concentra acum pe modelele din gama sa electrică ID. În septembrie, SUV-ul ID.4 a fost al doilea cel mai bine vândut model din ţară, după Tesla Model Y. Suedezii de la Volvo, o filială a grupului chinez Geely, au încetat de asemenea să îşi mai vândă modelele diesel în Norvegia la 1 iunie.

În ciuda faptului că este un producător important de hidrocarburi, Norvegia şi-a stabilit obiectivul ambiţios de a vinde numai maşini cu emisii zero, adică în principal maşini electrice, începând din 2025 – cu zece ani înaintea UE.

Maşinile electrice reprezintă deja peste 80% din înmatriculările de maşini noi în Norvegia (83,4% în primele nouă luni ale anului), potrivit Consiliului de informare privind traficul rutier (OFV).

Din 2035, toate maşinile nou-venite pe piaţă vor trebui să aibă emisii zero şi să nu emită CO2. Acest lucru va garanta că, până în 2050, sectorul transporturilor poate deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, conform Parlamentului European.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #Norvegia #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.