Târguiala României la Bruxelles pentru ajutorul Ucrainei și Moldovei! Ciolacu: 3,5% din PIB. UE: Doar 1,5% din PIB

Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a deplasat vineri la Bruxelles pentru a pleda în fața Comisiei Europene în favoarea unui deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această solicitare este justificată de eforturile financiare considerabile pe care România le-a alocat pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Potrivit propriilor declarații ale premierului Ciolacu, Guvernul român afirmă că a cheltuit 3,5% din PIB pentru a face față impactului conflictului din Ucraina, incluzând aici și majorarea bugetului pentru apărare. Cu toate acestea, funcționarii Comisiei Europene au calculat că cheltuielile suplimentare ale României pentru buget se ridică doar la 1,5% din PIB.

Ceea ce face această discuție deosebit de importantă este faptul că deficitul bugetar asumat de Guvern prin Legea bugetului este de 4,4% din PIB, iar România se află deja în procedura de deficit excesiv. Conform calendarului, țara ar trebui să reducă acest deficit la 4,4% în acest an și sub 3% în anul următor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a avertizat de-a lungul întregului an că România nu va respecta nici măcar ținta actuală de 4,4% din PIB pentru anul în curs.

În timpul întâlnirii de la Bruxelles, premierul Ciolacu a subliniat că România trebuie să reducă deficitul de anul trecut, care a fost de 6,2%, cu cel puțin 0,5%. Cu toate acestea, el a confirmat că nu susține majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) peste 19%, menținând cota de 9% pentru alimente și medicamente.

Argumentul principal al premierului Ciolacu a fost legat de cheltuielile semnificative pe care România le-a alocat pentru a sprijini Republica Moldova și Ucraina, dat fiind conflictul armat din regiune. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că există calcule diferite între București și Bruxelles în ceea ce privește aceste cheltuieli.

„Este evident că, în urma eforturilor României de a susține Republica Moldova și Ucraina, și ca țară cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, care se află într-un conflict armat cu Rusia, avem influențe negative asupra economiei noastre, de la asigurări la dobânzile pentru împrumuturi. Comisia a înțeles tot acest context”, a declarat Ciolacu.

Negocierile continuă, iar România speră să obțină o înțelegere cu Comisia Europeană pentru a evita sancțiunile și pentru a păstra flexibilitatea necesară pentru a face față situației geopolitice complexe din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciolacu #ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.