Târguiala României la Bruxelles pentru ajutorul Ucrainei și Moldovei! Ciolacu: 3,5% din PIB. UE: Doar 1,5% din PIB

Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a deplasat vineri la Bruxelles pentru a pleda în fața Comisiei Europene în favoarea unui deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această solicitare este justificată de eforturile financiare considerabile pe care România le-a alocat pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Potrivit propriilor declarații ale premierului Ciolacu, Guvernul român afirmă că a cheltuit 3,5% din PIB pentru a face față impactului conflictului din Ucraina, incluzând aici și majorarea bugetului pentru apărare. Cu toate acestea, funcționarii Comisiei Europene au calculat că cheltuielile suplimentare ale României pentru buget se ridică doar la 1,5% din PIB.

Ceea ce face această discuție deosebit de importantă este faptul că deficitul bugetar asumat de Guvern prin Legea bugetului este de 4,4% din PIB, iar România se află deja în procedura de deficit excesiv. Conform calendarului, țara ar trebui să reducă acest deficit la 4,4% în acest an și sub 3% în anul următor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a avertizat de-a lungul întregului an că România nu va respecta nici măcar ținta actuală de 4,4% din PIB pentru anul în curs.

În timpul întâlnirii de la Bruxelles, premierul Ciolacu a subliniat că România trebuie să reducă deficitul de anul trecut, care a fost de 6,2%, cu cel puțin 0,5%. Cu toate acestea, el a confirmat că nu susține majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) peste 19%, menținând cota de 9% pentru alimente și medicamente.

Argumentul principal al premierului Ciolacu a fost legat de cheltuielile semnificative pe care România le-a alocat pentru a sprijini Republica Moldova și Ucraina, dat fiind conflictul armat din regiune. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că există calcule diferite între București și Bruxelles în ceea ce privește aceste cheltuieli.

„Este evident că, în urma eforturilor României de a susține Republica Moldova și Ucraina, și ca țară cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, care se află într-un conflict armat cu Rusia, avem influențe negative asupra economiei noastre, de la asigurări la dobânzile pentru împrumuturi. Comisia a înțeles tot acest context”, a declarat Ciolacu.

Negocierile continuă, iar România speră să obțină o înțelegere cu Comisia Europeană pentru a evita sancțiunile și pentru a păstra flexibilitatea necesară pentru a face față situației geopolitice complexe din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciolacu #ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții