Târguiala României la Bruxelles pentru ajutorul Ucrainei și Moldovei! Ciolacu: 3,5% din PIB. UE: Doar 1,5% din PIB

Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a deplasat vineri la Bruxelles pentru a pleda în fața Comisiei Europene în favoarea unui deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această solicitare este justificată de eforturile financiare considerabile pe care România le-a alocat pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Potrivit propriilor declarații ale premierului Ciolacu, Guvernul român afirmă că a cheltuit 3,5% din PIB pentru a face față impactului conflictului din Ucraina, incluzând aici și majorarea bugetului pentru apărare. Cu toate acestea, funcționarii Comisiei Europene au calculat că cheltuielile suplimentare ale României pentru buget se ridică doar la 1,5% din PIB.

Ceea ce face această discuție deosebit de importantă este faptul că deficitul bugetar asumat de Guvern prin Legea bugetului este de 4,4% din PIB, iar România se află deja în procedura de deficit excesiv. Conform calendarului, țara ar trebui să reducă acest deficit la 4,4% în acest an și sub 3% în anul următor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a avertizat de-a lungul întregului an că România nu va respecta nici măcar ținta actuală de 4,4% din PIB pentru anul în curs.

În timpul întâlnirii de la Bruxelles, premierul Ciolacu a subliniat că România trebuie să reducă deficitul de anul trecut, care a fost de 6,2%, cu cel puțin 0,5%. Cu toate acestea, el a confirmat că nu susține majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) peste 19%, menținând cota de 9% pentru alimente și medicamente.

Argumentul principal al premierului Ciolacu a fost legat de cheltuielile semnificative pe care România le-a alocat pentru a sprijini Republica Moldova și Ucraina, dat fiind conflictul armat din regiune. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că există calcule diferite între București și Bruxelles în ceea ce privește aceste cheltuieli.

„Este evident că, în urma eforturilor României de a susține Republica Moldova și Ucraina, și ca țară cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, care se află într-un conflict armat cu Rusia, avem influențe negative asupra economiei noastre, de la asigurări la dobânzile pentru împrumuturi. Comisia a înțeles tot acest context”, a declarat Ciolacu.

Negocierile continuă, iar România speră să obțină o înțelegere cu Comisia Europeană pentru a evita sancțiunile și pentru a păstra flexibilitatea necesară pentru a face față situației geopolitice complexe din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciolacu #ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.