Târguiala României la Bruxelles pentru ajutorul Ucrainei și Moldovei! Ciolacu: 3,5% din PIB. UE: Doar 1,5% din PIB

Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a deplasat vineri la Bruxelles pentru a pleda în fața Comisiei Europene în favoarea unui deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această solicitare este justificată de eforturile financiare considerabile pe care România le-a alocat pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Potrivit propriilor declarații ale premierului Ciolacu, Guvernul român afirmă că a cheltuit 3,5% din PIB pentru a face față impactului conflictului din Ucraina, incluzând aici și majorarea bugetului pentru apărare. Cu toate acestea, funcționarii Comisiei Europene au calculat că cheltuielile suplimentare ale României pentru buget se ridică doar la 1,5% din PIB.

Ceea ce face această discuție deosebit de importantă este faptul că deficitul bugetar asumat de Guvern prin Legea bugetului este de 4,4% din PIB, iar România se află deja în procedura de deficit excesiv. Conform calendarului, țara ar trebui să reducă acest deficit la 4,4% în acest an și sub 3% în anul următor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a avertizat de-a lungul întregului an că România nu va respecta nici măcar ținta actuală de 4,4% din PIB pentru anul în curs.

În timpul întâlnirii de la Bruxelles, premierul Ciolacu a subliniat că România trebuie să reducă deficitul de anul trecut, care a fost de 6,2%, cu cel puțin 0,5%. Cu toate acestea, el a confirmat că nu susține majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) peste 19%, menținând cota de 9% pentru alimente și medicamente.

Argumentul principal al premierului Ciolacu a fost legat de cheltuielile semnificative pe care România le-a alocat pentru a sprijini Republica Moldova și Ucraina, dat fiind conflictul armat din regiune. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că există calcule diferite între București și Bruxelles în ceea ce privește aceste cheltuieli.

„Este evident că, în urma eforturilor României de a susține Republica Moldova și Ucraina, și ca țară cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, care se află într-un conflict armat cu Rusia, avem influențe negative asupra economiei noastre, de la asigurări la dobânzile pentru împrumuturi. Comisia a înțeles tot acest context”, a declarat Ciolacu.

Negocierile continuă, iar România speră să obțină o înțelegere cu Comisia Europeană pentru a evita sancțiunile și pentru a păstra flexibilitatea necesară pentru a face față situației geopolitice complexe din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciolacu #ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.