Târguiala României la Bruxelles pentru ajutorul Ucrainei și Moldovei! Ciolacu: 3,5% din PIB. UE: Doar 1,5% din PIB

Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a deplasat vineri la Bruxelles pentru a pleda în fața Comisiei Europene în favoarea unui deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Această solicitare este justificată de eforturile financiare considerabile pe care România le-a alocat pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina.

Potrivit propriilor declarații ale premierului Ciolacu, Guvernul român afirmă că a cheltuit 3,5% din PIB pentru a face față impactului conflictului din Ucraina, incluzând aici și majorarea bugetului pentru apărare. Cu toate acestea, funcționarii Comisiei Europene au calculat că cheltuielile suplimentare ale României pentru buget se ridică doar la 1,5% din PIB.

Ceea ce face această discuție deosebit de importantă este faptul că deficitul bugetar asumat de Guvern prin Legea bugetului este de 4,4% din PIB, iar România se află deja în procedura de deficit excesiv. Conform calendarului, țara ar trebui să reducă acest deficit la 4,4% în acest an și sub 3% în anul următor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a avertizat de-a lungul întregului an că România nu va respecta nici măcar ținta actuală de 4,4% din PIB pentru anul în curs.

În timpul întâlnirii de la Bruxelles, premierul Ciolacu a subliniat că România trebuie să reducă deficitul de anul trecut, care a fost de 6,2%, cu cel puțin 0,5%. Cu toate acestea, el a confirmat că nu susține majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) peste 19%, menținând cota de 9% pentru alimente și medicamente.

Argumentul principal al premierului Ciolacu a fost legat de cheltuielile semnificative pe care România le-a alocat pentru a sprijini Republica Moldova și Ucraina, dat fiind conflictul armat din regiune. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că există calcule diferite între București și Bruxelles în ceea ce privește aceste cheltuieli.

„Este evident că, în urma eforturilor României de a susține Republica Moldova și Ucraina, și ca țară cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, care se află într-un conflict armat cu Rusia, avem influențe negative asupra economiei noastre, de la asigurări la dobânzile pentru împrumuturi. Comisia a înțeles tot acest context”, a declarat Ciolacu.

Negocierile continuă, iar România speră să obțină o înțelegere cu Comisia Europeană pentru a evita sancțiunile și pentru a păstra flexibilitatea necesară pentru a face față situației geopolitice complexe din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciolacu #ajutor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.