Tarif fără logică, daune reale. Cum strică SUA afacerile Moldovei

Exporturile Republicii Moldova către SUA au fost lovite de un nou tarif vamal de 25%, aplicat de administrația Trump începând cu 1 august 2025, în cadrul unui val global de măsuri protecționiste. Potrivit unei analize realizate de Vadim Gumene, expert asociat la Expert-Grup, această măsură va genera o contractare estimată de 24% a exporturilor moldovenești, afectând în special sectoarele cu valoare adăugată locală, precum sucurile de fructe, vinurile, articolele din plastic și produsele agroalimentare de nișă.

Deși SUA au invocat un dezechilibru comercial bilateral, analiza Expert-Grup contrazice ferm această justificare, demonstrând că datele utilizate de administrația americană reflectă distorsiuni statistice și nu realități economice. „Presupusul deficit al SUA în relația cu Moldova este, în realitate, un efect al metodologiilor diferite de raportare a fluxurilor comerciale”, explică Gumene. Spre exemplu, multe produse moldovenești sunt exportate indirect, prin hub-uri logistice din UE, iar SUA le înregistrează ca importuri din Moldova – deși Republica Moldova nu le raportează ca exporturi directe. Pe de altă parte, importurile moldovenești din SUA sunt subestimate de partea americană, întrucât bunurile ajung adesea prin intermediari europeni.

Potrivit datelor UN Comtrade, în primele 5 luni ale anului 2025, exporturile moldovenești în SUA au scăzut cu -34%, în timp ce importurile SUA din Moldova – indicator mai fidel – s-au contractat cu -25%. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate la sucurile de fructe, ale căror exporturi au scăzut cu 80%, echivalentul a 18 milioane USD, urmate de vinuri (-29%), produse din plastic (-35%) și cabluri electrice (-22%). Exporturile lohn, precum textilele și componentele electronice, au înregistrat scăderi variabile între -6% și -48%. Totuși, unele produse precum caviarul moldovenesc, transformatoarele sau anumite articole textile specializate au înregistrat creșteri, indicând existența unor nișe reziliente.

Tariful de 25% aplicat Moldovei este printre cele mai ridicate din noua arhitectură tarifară americană și plasează Republica Moldova într-un dezavantaj concurențial accentuat față de alte state, cărora le sunt aplicate tarife de 10% sau chiar zero. Acest lucru afectează nu doar prețul final, ci poziția competitivă a Moldovei pe piața americană, generând pierderi de contracte și redirecționarea comenzilor către alte regiuni.

Exporturile în regim lohn, care au părut mai puțin afectate în prima etapă, sunt de fapt extrem de vulnerabile pe termen mediu, deoarece companiile europene pot reloca rapid procesele de producție în alte zone netaxate precum Balcanii de Vest, nordul Africii sau Ucraina. Acest lucru ar putea avea un impact sever asupra locurilor de muncă din Republica Moldova, în special în zonele industriale dependente de export.

Analiza Expert-Grup subliniază necesitatea unui răspuns instituțional rapid și strategic: intensificarea dialogului diplomatic cu SUA, diversificarea geografică a piețelor de export, sprijinirea sectoarelor cele mai afectate și regândirea poziționării Moldovei în lanțurile valorice globale. În mod particular, autoritățile ar trebui să susțină activ exportatorii de produse agroalimentare autentice și cu valoare adăugată mare, care dau semne de reziliență într-un context comercial tot mai impredictibil.

Vadim Gumene concluzionează că Republica Moldova nu se confruntă doar cu o barieră tarifară punctuală, ci cu o deteriorare calitativă a poziției sale comerciale globale. Impactul tarifar este profund asimetric, lovește neuniform în funcție de sector, iar fără o strategie coerentă de adaptare, Moldova riscă să piardă poziții comerciale câștigate cu efort în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce în alte țări oamenii caută activ randamente sigure și profitabile, în Republica Moldova milioane de euro sunt lăsate să-și piardă valoarea în tăcere. Cetățenii moldoveni păstrează astăzi peste 36,4 miliarde de lei în așa-numite „depozite moarte” – adică bani aflați în conturi la vedere, fără dobândă sau cu o dobândă simbolică sub 1%. Aceasta reprezintă aproape jumătate din toate economiile populației – mai exact, 45,2%. În echivalent valutar, înseamnă peste 1,9 miliarde euro care nu produc nimic, în timp ce inflația le erodează zilnic valoarea reală, cinstată economistul, Veaceslav Ioniță.

În băncile din Republica Moldova, depozitele la vedere au în prezent o dobândă de doar 0,9% în lei și 0,38% în valută. Practic, este o formă de a pierde bani lent, dar constant. Deși aceste conturi sunt văzute de mulți ca „sigure”, ele sunt de fapt un mod sigur de a ieși în pierdere. Conform estimărilor, această inactivitate financiară costă Republica Moldova peste 150 milioane de euro anual, doar din lipsa randamentului.

„În comparație, investițiile în imobiliare – inclusiv peste Prut – oferă randamente net superioare. În București, un studio de închiriat generează în medie 7,4% pe an, în valută. La un asemenea nivel, capitalul nu doar că își păstrează valoarea, dar chiar aduce profit. Piața imobiliară din România este mai stabilă, cu riscuri mai mici, legislație clară și cheltuieli de întreținere mai mici raportate la venit. Pentru sutele de mii de moldoveni cu cetățenie română, accesul la această piață este facil, natural și profitabil”, punctat Ioniță.

O altă soluție care începe să prindă contur sunt hârtiile de valoare de stat. Noile emisiuni ale Ministerului Finanțelor din Moldova oferă dobânzi de până la 8,2% anual în lei, pe termen lung. Instrumentele sunt simple, garantate de stat și pot fi cumpărate direct de către populație. Chiar și în variantele mai conservatoare, randamentele sunt net superioare celor oferite de băncile comerciale.

„Totuși, realitatea arată că lipsa educației financiare și frica de alternative joacă un rol major în această blocare a capitalului. Mulți cetățeni nu sunt familiarizați cu piața imobiliară sau cu mecanismele investiționale. Reflexul de a „ține banii în bancă” ca formă de siguranță este puternic, dar profund păgubos în contextul economic actual. Păstrarea banilor în conturi fără dobândă nu înseamnă siguranță, ci pierdere garantată”, a precizat economistul.

Republica Moldova are nevoie urgentă de o cultură financiară care să încurajeze investiția responsabilă. Banii trebuie puși la lucru, nu lăsați în letargie. Fie că este vorba de imobiliare, de obligațiuni de stat sau de alte forme de economisire inteligentă, soluțiile există. Ceea ce lipsește, încă, este curajul de a ieși din zona de confort a „contului bancar” și dorința de a face ca economiile să lucreze pentru oameni, nu invers.