Tarifele la gaz și energie vor exploda. Câți bani pregătește Ministerul Finanțelor pentru compensarea facturilor

După majorarea fără precedent a prețului la gazele naturale, statele din UE pregătesc un șir de măsuri compensatorii ca populația să nu fie afectată. În România, de exemplu, s-a decis sprijinirea populației în perioada de criză oferind compensații tuturor celor care consumă de la 20 până la 200 m3 de gaze pe lună. De asemenea, se oferă și compensații celor care consuma până la 300 kW energie electrică. Or, în Republica Moldova, Ministerul de Finanțe a propus majorarea Fondului de rezervă al Guvernului pentru asigurarea suportului consumatorilor.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul a fost elaborat în contextul declarării de către Parlamentul RM a stării de urgență pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021.

Potrivit proiectului de lege, partea de venituri a BS ar putea fi majorată cu 700 mil. lei, la 45,8 miliarde de lei din încasările la impozite și taxe. Acestea sunt preconizate, pentru anul curent, la 42,08 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor susține că principalele modificări vor interveni din încasările majorate a TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM (conform estimărilor, cu 125 mil. de lei), cele importate (cu 475 mil. de lei), precum și din reducerea restituirii TVA cu 100 mil. de lei.

La partea de cheltuieli se propune a fi majorată suma cu 400 mil. lei (suplinirea Fondului de intervenție a Guvernului) pentru asigurarea suportului consumatorilor în cazul majorării tarifelor la resursele energetice. În proiect este reflectată și suma îndreptată pentru majorarea capitalului social al Energocom cu 1,7 miliarde de lei.

Modificările propuse se vor solda cu micșorarea deficitului bugetar cu 300 mil. lei, la 11,8 miliarde de lei, ceea ce constituie 5,1% din PIB.

După aprobare, în condițiile stării de urgență, se preconizează punerea în aplicare a prevederilor legii din momentul publicării acesteia.

#legea bugetului #compensatii #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.