Tarifele pe Valea Prahovei au scăzut cu 40% după sărbătorile de iarnă. Ce prețuri afișează hotelurile

Tarifele pe Valea Prahovei au scăzut cu 30-40% după sărbători, iar unele unităţi de cazare oferă reduceri în timpul săptămânii, se arată într-un comunicat al Asociației pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului (APDT) Prahova, citat de Agerpres.

„Weekend-ul care tocmai a trecut a umplut din nou staţiunile de pe Valea Prahovei, unde a nins ca în poveşti. Pârtiile au funcţionat cu mici probleme, la Sinaia a fost ceaţă şi vântul a bătut cu putere, acest lucru a făcut ca gondola să-şi întrerupă ceva timp activitatea, la Buşteni pârtiile au fost deschise. Şi preţurile sunt ceva mai accesibile după sărbători. Tarifele au scăzut, în medie, cu 30-40%, conform reprezentanţilor din turism. În unele cazuri sunt reduceri în timpul săptămânii”, precizează sursa citată.

Conform sursei citate, la un hotel de 4 stele ”tarifele încep de la 450 de RON (aproximativ 91 de euro) până la 800 de RON (162 de euro), gradul de ocupare este de sută la sută”.

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova reaminteşte că, în perioada 10 ianuarie – 28 februarie 2022, este în vigoare oferta „Trenurile Zăpezii” care aduce reduceri tarifare de 25%.

#sarbatori de iarna #hoteluri #Alexandru Slusari #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.