„Țarii gazului și petrolului”, loviți în portofel: Moscova vrea să taie cu 99% salariile lui Miller și Secin

În Duma de Stat a Federației Ruse se discută un pachet legislativ care urmărește reducerea inegalității veniturilor. Deputatul Dmitri Gusev, vicepreședinte al Comitetului pentru control, a anunțat că a fost pregătit un proiect de lege ce prevede limitarea raportului dintre salariul maxim și cel minim dintr-o companie la cel mult cinci ori, transmite Obșceastvennaia Slujba Novostei.

Conform unui studiu internațional realizat de Hay Group, diferența dintre veniturile managerilor de top și ale muncitorilor calificați în Rusia este, în medie, de 12,5 ori – una dintre cele mai ridicate din lume, depășind America Latină (10,2 ori) și fiind mult peste SUA și Europa de Vest (3,5 ori) sau Europa de Nord (2,9 ori).

Datele privind veniturile șefilor marilor companii de stat accentuează acest contrast. Potrivit presei ruse, directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a încasat în 2018 circa 1,9 miliarde de ruble, echivalentul a 158,3 milioane pe lună sau 5,2 milioane pe zi. În comparație, un angajat obișnuit al Gazprom câștiga în 2024 aproximativ 642 de mii de ruble lunar, iar personalul de la pozițiile de bază, precum paznicii sau muncitorii auxiliari, doar 40–45 de mii. Astfel, Miller obține într-o singură zi cât câștigă un angajat debutant în 16 ani, iar venitul său lunar echivalează cu salariul unui lucrător de rând pe 330 de ani.

Și mai mare este discrepanța în cazul lui Igor Secin, șeful Rosneft. Conform datelor Fundației Anticorupție (FBK), acesta a câștigat în 2024 peste 4,59 miliarde de ruble, adică 382,5 milioane pe lună sau 12,6 milioane pe zi. Practic, într-o singură zi Sechin obține cât salariul unui muncitor fără experiență pe 30 de ani, iar venitul său lunar corespunde câștigului unui debutant pe aproape 638 de ani.

Aplicând logica proiectului legislativ, veniturile lui Sechin ar trebui reduse cu 99,93% (de circa 1.530 de ori), iar cele ale lui Miller cu 99,87% (de aproape 792 de ori).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#secin #miller #petrol #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.