Țările Baltice taie cablul cu Rusia! Și-au sincronizat liniile electrice cu UE

Astăzi dimineața, Estonia, Letonia și Lituania au făcut un pas istoric, deconectându-se de la sistemul energetic IPS/UPS din Rusia și Belarus. Evenimentul marchează o etapă importantă în independența energetică a țărilor baltice față de influența rusă.

Conform companiei estone de energie Elering, procesul de decuplare a început la ora 6 dimineața, când liniile electrice dintre Lituania și regiunea rusă Kaliningrad au fost oprite. Ulterior, au fost închise conexiunile dintre Lituania și Belarus, Letonia și Rusia, iar în final liniile de înaltă tensiune dintre Estonia și Rusia.

În următoarele 24 de ore, sistemele energetice baltice vor funcționa în regim izolat, urmând ca, prin conexiunea lituano-polonă, să fie sincronizate cu rețeaua europeană ENTSO-E. Această sincronizare consolidează integrarea lor în sistemul energetic unificat al Europei continentale.

Pregătirile pentru această tranziție au început încă din 2009, însă războiul din Ucraina a accelerat semnificativ procesul. Costurile proiectului de deconectare și integrare în ENTSO-E s-au ridicat la aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Deconectarea țărilor baltice vine la aproape trei ani după ce, pe 24 februarie 2022, Ucraina și Moldova s-au decuplat de la sistemul IPS/UPS în ziua în care Rusia a invadat Ucraina. În doar trei săptămâni, cele două țări au fost integrate de urgență în ENTSO-E, evitând un colaps energetic major.

Pentru Moldova, acest pas a fost vital, mai ales în noiembrie 2022, când Gazprom a limitat livrările de gaze, iar Ucraina nu mai putea furniza energie electrică din cauza bombardamentelor masive asupra infrastructurii sale. Ulterior, Moldova a reușit să-și asigure până la 60% din necesarul de energie prin importuri din România, după ce Gazprom a oprit complet livrările către regiunea transnistreană la începutul anului 2025.

Decuplarea țărilor baltice de la rețeaua rusească subliniază determinarea regiunii de a-și reduce vulnerabilitățile și de a se alinia la standardele europene. Acest proces este văzut nu doar ca o măsură tehnică, ci și ca un simbol al rezistenței și al unității europene în fața presiunilor geopolitice din est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sinconiare #Energie #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile petrolului au crescut joi cu aproximativ 3%, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele cinci luni, în timp ce pieţele se tem că un eventual atac al Statelor Unite asupra Iranului, unul dintre cei mai mari producători ai OPEC, ar putea perturba oferta globală, relatează Reuters.

Preţul petrolului Brent a urcat cu 2,10 dolari (3,1%), la 70,50 dolari barilul, iar WTI a avansat cu 2,09 dolari (3,3%), la 65,30 dolari.

Ambele repere au intrat în teritoriu tehnic supracumpărat, Brent fiind în drum spre cel mai ridicat nivel din 31 iulie, iar WTI spre cel mai ridicat nivel din 26 septembrie.

Surse americane au declarat că preşedintele Donald Trump analizează opţiuni care includ lovituri ţintite împotriva forţelor de securitate iraniene, în contextul în care SUA ar dori să creeze condiţii pentru o posibilă schimbare de regim, după reprimarea violentă a protestelor din Iran de la începutul lunii.

”Grija imediată a pieţei este dauna colaterală dacă Iranul loveşte ţările vecine sau, mai grav, dacă închide Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează 20 de milioane de barili pe zi”, a spus analistul PVM John Evans.

Iranul este al treilea mare producător OPEC, după Arabia Saudită şi Irak, potrivit EIA. În paralel, miniştrii de Externe ai UE au adoptat noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Analiștii au estimat că tensiunile au adăugat ”o primă geopolitică” de 3–4 dolari pe baril, iar escaladarea ar putea împinge Brent spre 72 de dolari în următoarele trei luni.