Țările Baltice taie cablul cu Rusia! Și-au sincronizat liniile electrice cu UE

Astăzi dimineața, Estonia, Letonia și Lituania au făcut un pas istoric, deconectându-se de la sistemul energetic IPS/UPS din Rusia și Belarus. Evenimentul marchează o etapă importantă în independența energetică a țărilor baltice față de influența rusă.

Conform companiei estone de energie Elering, procesul de decuplare a început la ora 6 dimineața, când liniile electrice dintre Lituania și regiunea rusă Kaliningrad au fost oprite. Ulterior, au fost închise conexiunile dintre Lituania și Belarus, Letonia și Rusia, iar în final liniile de înaltă tensiune dintre Estonia și Rusia.

În următoarele 24 de ore, sistemele energetice baltice vor funcționa în regim izolat, urmând ca, prin conexiunea lituano-polonă, să fie sincronizate cu rețeaua europeană ENTSO-E. Această sincronizare consolidează integrarea lor în sistemul energetic unificat al Europei continentale.

Pregătirile pentru această tranziție au început încă din 2009, însă războiul din Ucraina a accelerat semnificativ procesul. Costurile proiectului de deconectare și integrare în ENTSO-E s-au ridicat la aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Deconectarea țărilor baltice vine la aproape trei ani după ce, pe 24 februarie 2022, Ucraina și Moldova s-au decuplat de la sistemul IPS/UPS în ziua în care Rusia a invadat Ucraina. În doar trei săptămâni, cele două țări au fost integrate de urgență în ENTSO-E, evitând un colaps energetic major.

Pentru Moldova, acest pas a fost vital, mai ales în noiembrie 2022, când Gazprom a limitat livrările de gaze, iar Ucraina nu mai putea furniza energie electrică din cauza bombardamentelor masive asupra infrastructurii sale. Ulterior, Moldova a reușit să-și asigure până la 60% din necesarul de energie prin importuri din România, după ce Gazprom a oprit complet livrările către regiunea transnistreană la începutul anului 2025.

Decuplarea țărilor baltice de la rețeaua rusească subliniază determinarea regiunii de a-și reduce vulnerabilitățile și de a se alinia la standardele europene. Acest proces este văzut nu doar ca o măsură tehnică, ci și ca un simbol al rezistenței și al unității europene în fața presiunilor geopolitice din est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sinconiare #Energie #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania de stat rusă „Rosnano” a depus o acțiune în Curtea de Arbitraj din Moscova împotriva fostului său director, Anatoli Ciubais, și a mai multor foști top-manageri, solicitând recuperarea unor prejudicii de 11,9 miliarde de ruble în legătură cu proiectul de producere a memoriei operative sub brandul Crocus, relatează Interfax.

Anterior, Serviciul Federal al Executorilor Judecătorești a deschis deja un dosar de executare silită, care prevede sechestrarea activelor lui Ciubais. Printre pârâți figurează și foști manageri de vârf ai „Rosnano”, mulți dintre ei colaboratori apropiați ai lui Ciubais încă din perioada companiei energetice RAO EES: Iuri Udalțov, Vladimir Avetisian, Dmitri Pimkin, Andrei Kușnariov, Iakov Urinson, Andrei Trapeznikov, Oleg Kiselev, Andrei Malișev și Serghei Kaluijnîi.

Potrivit „Rosnano”, fondurile investite nu au fost recuperate din cauza unor acțiuni „neloiale și nerezonabile” ale persoanelor care au luat deciziile în cadrul acestui proiect.

Proiectul Crocus a fost aprobat în 2011 și prevedea lansarea în Rusia a unei producții de memorie MRAM – considerată unică pentru microelectronica rusă. Întreprinderea mixtă „Crocus Nanoelectronica”, creată de „Rosnano” împreună cu compania franceză Crocus Technology, nu a reușit însă să organizeze un ciclu complet de producție. Până în aprilie 2023, investițiile totale au depășit 200 de milioane de euro.

În 2022, compania a intrat sub sancțiunile Uniunii Europene, iar pierderile nete au ajuns la 1,8 miliarde de ruble. În august 2024, „Crocus Nanoelectronica” a anunțat inițierea procedurii de faliment. Directorul pentru misiuni speciale al „Rosnano”, Evgheni Frolov, a declarat că responsabilii proiectului au ignorat riscurile tehnologice, au încălcat regulamentele interne de investiții și nu au prevăzut mecanisme de protecție a intereselor companiei de stat. În pofida pierderilor și a nerespectării termenelor, finanțarea proiectului a continuat să crească necontrolat, susține acesta.

Acesta este al doilea proces major intentat de „Rosnano” împotriva fostei conduceri. La 23 ianuarie 2026, Curtea de Arbitraj din Moscova va începe examinarea unui alt dosar, care vizează recuperarea solidară a 5,6 miliarde de ruble de la Ciubais și foștii săi colaboratori, în legătură cu proiectul Plastic Logic – producerea de tablete flexibile. Deși au fost investite peste 12 miliarde de ruble, producția în Rusia a fost sistată încă din 2012, iar banii ar fi fost direcționați către jurisdicții străine și „s-au evaporat”.

„Rosnano” a fost creată în 2007, iar primul său director a fost Anatoli Ciubais. În 2020, compania a fost preluată de Serghei Kulikov, care, la începutul lui 2022, a cerut Procuraturii Generale să verifice activitatea fostului management. De atunci, pe numele mai multor foști top-manageri au fost deschise dosare penale pentru fraudă, abuz de putere și delapidare.

Potrivit datelor oficiale, prejudiciile constatate în proiectele „Rosnano” aprobate până în 2020 depășesc 40 de miliarde de ruble, luând în calcul doar cazurile în care au fost inițiate anchete penale. Compania, care promitea să creeze în Rusia o nanoindustrie de un trilion de ruble, ar fi pierdut sub conducerea lui Ciubais peste 143 de miliarde de ruble din fonduri publice.

Numele lui Anatolii Ciubais este legat și de centrala termoenergetică de la Cuciurgan din regiunea separatistă a Republicii Moldova, (proprietatea oficială şi legală a Chişinăului până astăzi), care a fost „privatizată” de către autoritățile separatiste către Inter RAO în anul 2004, compania rusă de energie electrică, condusă pe atunci de un fostul premier, Anatoli Ciubais, care ulterior a deținut și funcția de șef al Inter RAO.