Țările Baltice taie cablul cu Rusia! Și-au sincronizat liniile electrice cu UE

Astăzi dimineața, Estonia, Letonia și Lituania au făcut un pas istoric, deconectându-se de la sistemul energetic IPS/UPS din Rusia și Belarus. Evenimentul marchează o etapă importantă în independența energetică a țărilor baltice față de influența rusă.

Conform companiei estone de energie Elering, procesul de decuplare a început la ora 6 dimineața, când liniile electrice dintre Lituania și regiunea rusă Kaliningrad au fost oprite. Ulterior, au fost închise conexiunile dintre Lituania și Belarus, Letonia și Rusia, iar în final liniile de înaltă tensiune dintre Estonia și Rusia.

În următoarele 24 de ore, sistemele energetice baltice vor funcționa în regim izolat, urmând ca, prin conexiunea lituano-polonă, să fie sincronizate cu rețeaua europeană ENTSO-E. Această sincronizare consolidează integrarea lor în sistemul energetic unificat al Europei continentale.

Pregătirile pentru această tranziție au început încă din 2009, însă războiul din Ucraina a accelerat semnificativ procesul. Costurile proiectului de deconectare și integrare în ENTSO-E s-au ridicat la aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Deconectarea țărilor baltice vine la aproape trei ani după ce, pe 24 februarie 2022, Ucraina și Moldova s-au decuplat de la sistemul IPS/UPS în ziua în care Rusia a invadat Ucraina. În doar trei săptămâni, cele două țări au fost integrate de urgență în ENTSO-E, evitând un colaps energetic major.

Pentru Moldova, acest pas a fost vital, mai ales în noiembrie 2022, când Gazprom a limitat livrările de gaze, iar Ucraina nu mai putea furniza energie electrică din cauza bombardamentelor masive asupra infrastructurii sale. Ulterior, Moldova a reușit să-și asigure până la 60% din necesarul de energie prin importuri din România, după ce Gazprom a oprit complet livrările către regiunea transnistreană la începutul anului 2025.

Decuplarea țărilor baltice de la rețeaua rusească subliniază determinarea regiunii de a-și reduce vulnerabilitățile și de a se alinia la standardele europene. Acest proces este văzut nu doar ca o măsură tehnică, ci și ca un simbol al rezistenței și al unității europene în fața presiunilor geopolitice din est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sinconiare #Energie #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.