Țările care au început să elibereze „pașapoarte Covid”, cu o lună înainte de termen. Oficial UE: este un început bun

Şapte ţări au început să elibereze primele certificate digitale privind Covid, a anunţat Comisia Europeană. Este vorba de Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Croaţia şi Polonia.

Comisia Europeană a anunţat că, din 10 mai, 22 de ţări au testat deja portalul cu succes. Regulamentul se va aplica de la 1 iulie, însă toate statele membre care au trecut cu succes testele tehnice şi care sunt pregătite să elibereze şi să verifice certificatele pot începe să utilizeze deja sistemul în mod voluntar, scrie Aleph News.

„Încă de astăzi, şapte state membre – Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Grecia, Croaţia şi Polonia – au decis să se conecteze la portal şi au început să elibereze primele certificate ale UE, în timp ce altele au decis să lanseze certificatul digital al UE privind COVID numai atunci când toate funcţiile vor fi implementate la nivelul întregii ţări. Prin urmare, mai multe ţări vor începe să utilizeze sistemul în zilele şi săptămânile următoare”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, Regulamentul se va aplica de la 1 iulie şi, pentru statele membre care au nevoie de mai mult timp, prevede o perioadă de introducere treptată de şase săptămâni pentru eliberarea certificatelor. În paralel, Comisia va continua să ofere sprijin tehnic şi financiar statelor membre pentru a se conecta la portal.

„Lansarea de astăzi a portalului este un pas important care le va permite statelor membre să înceapă să utilizeze portalul şi să emită certificatele digitale ale UE privind COVID. Faptul că şapte state membre s-au conectat deja la portal este un început bun. Încurajez şi celelalte state să se conecteze cât mai curând posibil. Pregătirea din timp va face ca întregul sistem să poată fi pe deplin operaţional până la 1 iulie, atunci când propunerea va deveni aplicabilă, iar UE va fi gata la timp pentru redeschidere în această vară”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

#pasapoarte Covid #eliberare #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.