Țările cele mai potrivite pentru a supraviețui unui colaps global al civilizației. Miliardarii lumii își cumpără pământ

29 Iul. 2021, 15:44
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
29 Iul. 2021, 15:44 // Au Bani //  MD Bani

Noua Zeelandă, Islanda, Marea Britanie, Tasmania și Irlanda sunt considerate locurile cele mai potrivite pentru a supraviețui unui colaps global al civilizației, potrivit unui studiu, transmite The Guardian.

Potrivit cercetătorilor, starea civilizaţiei umane este una „periculoasă” din cauza societăţii puternic interconectate.

Colapsul ar putea apărea din șocuri, cum ar fi criza financiară severă, impactul crizei climatice, distrugerea naturii, o pandemie chiar mai gravă decât Covid-19 sau o combinație a acestora, au spus oamenii de știință.

Pentru a stabili ce naţiuni ar rezista cel mai bine la un astfel de colaps, ţările au fost listate în funcţie de abilitatea de a produce mâncare pentru populaţia lor, de a-şi proteja graniţele în faţa unei migraţii masive şi de a-şi menţine o reţea electrică şi unele capacităţi de manufactură.

Insulele din regiunile temperate şi, în general, cu o densitate scăzută a populaţiei se află în top.

Cercetătorii susțin că studiul lor subliniază factorii pe care ţările trebuie să îi îmbunătăţească pentru a creşte rezilienţa. Aparent, miliardarii lumii au început să cumpere pământ pentru a construi buncăre în Noua Zeelandă pentru a se pregăti de o apocalipsă.

 „Civilizaţia mondială, mare consumatoare de energie care caracterizează epoca modernă reprezintă o situaţie anormală comparată cu mare parte din istoria omenirii”, a declarat profesorul Aled Jones de la Global Sustainability Institute din Marea Britanie.

S-a raportat că miliardarii cumpără terenuri pentru buncărele din Noua Zeelandă în pregătirea apocalipsei. „Nu am fost surprinși că Noua Zeelandă era pe lista noastră”, a spus prof. Aled Jones, de la Global Sustainability Institute, la Anglia Ruskin University, din Marea Britanie.

El a spus că pandemia de coronavirus a arătat că guvernele pot acționa rapid atunci când este nevoie.

„Este interesant cât de repede putem închide granițele și cât de repede guvernele pot lua decizii pentru a schimba lucrurile.”, a adăugat Jones.

„Am fost destul de surprinși că Marea Britanie a ajuns în top. Este dens populată, a externalizat în mod tradițional producția, nu a fost cea mai rapidă în dezvoltarea tehnologiei regenerabile și produce doar 50% din propriile alimente în acest moment. Dar are potențialul de a rezista șocurilor.”

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 19:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Semionov Arina
16 Feb. 2026, 19:36 // Slider //  Semionov Arina

Agenția Invest Moldova, împreună cu Asociația Investitorilor Străini, a prezentat Studiul 4.0: Impactul Investițiilor Străine Directe asupra Economiei Republicii Moldova, care arată cum capitalul străin contribuie la competitivitatea și integrarea europeană a țării. Potrivit raportului, în 2024, Republica Moldova a atras un flux net de investiții străine de 458,4 milioane USD, menținând un stoc total de 5,471 miliarde USD, semn al încrederii investitorilor în piața locală.

Studiul evidențiază că firmele cu capital străin, deși reprezintă doar 5,7% din totalul întreprinderilor, generează 13,7% din locurile de muncă și 23,2% din cifra de afaceri națională, iar productivitatea acestora este cu aproximativ 74% mai mare decât în firmele locale. În același timp, salariul mediu lunar oferit de aceste companii este cu aproape 93% mai mare decât media în sectorul privat autohton.

Uniunea Europeană continuă să fie principalul partener al Moldovei, 86% din capitalul străin fiind de proveniență europeană, ceea ce confirmă direcția strategică a țării către integrarea în lanțurile valorice ale UE. Autorii studiului subliniază că este nevoie de un cadru coerent de politici publice, care să sporească predictibilitatea mediului de afaceri, să dezvolte infrastructura și să sprijine proiectele cu valoare adăugată ridicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

„Investițiile străine directe rămân un pilon esențial pentru creșterea competitivității și consolidarea poziției Republicii Moldova pe piața europeană”, arată raportul.