Țările cu cele mai mari rezerve de petrol din lume? 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol la nivel global

Petrolul este o resursă naturală formată din decăderea materiei organice de-a lungul a milioane de ani și, ca multe alte resurse naturale, poate fi extrasă doar din rezerve acolo unde există deja. Singura diferență dintre petrol și orice altă resursă naturală este că petrolul este cu adevărat sângele vieții economiei globale.

Lumea obține peste o treime din producția sa totală de energie din petrol, mai mult decât orice altă sursă .Drept urmare, țările care controlează rezervele mondiale de petrol au adesea o putere geopolitică și economică disproporționată.

Conform BP Statistical Review of World Energy 2020, 14 țări reprezintă 93,5% din rezervele de petrol dovedite la nivel global. Țările de pe această listă se întind pe cinci continente și controlează oriunde de la 25,2 miliarde de barili de petrol la 304 miliarde de barili de petrol.

La sfârșitul anului 2019, lumea avea 1,73 trilioane de barili de rezerve de petrol. Iată cele 14 țări cu o cotă de cel puțin 1% din rezervele mondiale de petrol dovedite:
Venezuela este țara lider în ceea ce privește rezervele de petrol, cu peste 304 miliarde de barili de petrol sub suprafața sa. Arabia Saudită este a doua, cu aproape 298 miliarde, iar Canada este a treia, cu 170 miliarde barili de rezerve de petrol.

Venezuela – 17,8%;
Arabia Saudită – 17,2%;
Canada – 9,8%;
Iran – 9,0%;
Irac – 8,4%.

Rezervele de petrol vs producția de petrol

O țară cu cantități mari de rezerve nu se traduce întotdeauna cu un număr mare de producție de petrol, produse petroliere și subproduse. Rezervele de petrol servesc pur și simplu ca o estimare a cantității de țiței recuperabil economic într-o anumită regiune. Pentru a se califica, aceste rezerve trebuie să aibă potențialul de a fi extrase sub constrângerile tehnologice actuale.

În timp ce țări precum SUA și Rusia sunt scăzute pe lista rezervelor de petrol, acestea ocupă un loc înalt în ceea ce privește producția de petrol. Peste 95 de milioane de barili de petrol au fost produse la nivel global în fiecare zi în 2019, iar SUA, Arabia Saudită și Rusia sunt printre primele țări producătoare de petrol din lume.

Venezuela a fost mult timp o țară producătoare de petrol, cu o mare dependență economică de exporturile de petrol. Cu toate acestea, în 2011, ministerul energiei și petrolului din Venezuela a anunțat o creștere fără precedent a rezervelor de petrol dovedite, deoarece s-au certificat nisipurile petroliere din teritoriul Centurii Orinoco.

Între 2005 și 2015, Venezuela a sărit de pe locul cinci în lume la numărul unu, deoarece au fost identificate aproape 200 de miliarde de barili de rezerve de petrol. Drept urmare, rezervele de petrol dovedite din America Centrală și de Sud s-au dublat între 2008 și 2011.

În 2002, rezervele de petrol ale Canadei au crescut de la 5 miliarde la 180 miliarde de barili pe baza noilor estimări ale nisipurilor petroliere.

Canada reprezintă aproape 10% din rezervele mondiale de petrol dovedite la 170 miliarde de barili, cu aproximativ 166,3 miliarde situate în nisipurile petroliere din Alberta, iar restul se găsește în formațiuni petroliere convenționale, offshore și strânse.

Rezerve mari în națiunile OPEC

Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC) este o agenție interguvernamentală globală de distribuție a petrolului cu sediul la Viena, Austria.

Majoritatea țărilor cu cele mai mari rezerve de petrol din lume sunt membre ale OPEC. Compusă acum din 14 state membre, OPEC deține aproape 70% din rezervele de țiței la nivel mondial.

Majoritatea țărilor OPEC se află în Orientul Mijlociu, regiunea cu cele mai mari rezerve de petrol, deținând aproape jumătate din cota globală.

Schimburi regionale

Deși majoritatea rezervelor de petrol dovedite din lume au fost considerate istoric centrate în Orientul Mijlociu, în ultimele trei decenii cota lor din rezervele globale de petrol a scăzut, de la peste 60% în 1992 la aproximativ 48% în 2019.

Unul dintre principalele motive pentru această scădere a fost producția constantă de petrol și rezervele mai mari descoperite în America. Până în 2012, cota din America Centrală și de Sud s-a dublat și a rămas cu puțin sub 20% în anii de atunci.

În timp ce nisipurile petroliere au introdus o nouă eră de dominație a rezervei mondiale de petrol, pe măsură ce lumea se îndepărtează de consumul de petrol și se orientează spre energia verde și electrificare, aceste rezerve s-ar putea să nu mai conteze la fel de mult în viitor ca odinioară.

#cele mai mari rezerve #tari #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Stas Madan critică modul în care guvernarea PAS a gestionat tentativa de majorare a TVA pentru produsele de igienă feminină și a amintit că tocmai actuala majoritate a introdus cota redusă de 8%, aplicată di 1 ianuarie 2025. Potrivit economistului, problema principală nu a fost neapărat intenția de revenire la cota standard de 20%, ci lipsa unei explicații cu privire la motivele măsurii și a unei alternative de sprijin.

„Tare interesant talentul celor din PAS de a se împușca cu propriile lor arme”, a comentat Madan, referindu-se la dezbaterea cu privire la TVA aplicată principalelor produse de igienă pentru femei.

Economistul atrage atenția că, deși din unele reacții publice s-ar fi putut înțelege că facilitatea fiscală există de mult timp, aceasta este relativ recentă. Cota redusă de TVA de 8% a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025 și a fost introdusă în Codul fiscal chiar în perioada guvernării PAS.

Potrivit lui Madan, inițiativa i-a aparținut deputatei Doina Gherman și își are originea în politica fiscală discutată în 2023. În cadrul proiectului nr. 205/2023, Gherman a depus, la 6 iulie 2023, un amendament care prevedea aplicarea cotei de 8% pentru tampoanele igienice, absorbantele și tampoanele interne pentru femei, precum și pentru cupele menstruale.

Guvernul de la acea vreme nu s-a opus principiului cotei reduse. Madan amintește că, în avizul din 19 iulie 2023, Executivul a acceptat parțial amendamentul cu privire la aplicarea TVA de 8% pentru produsele de igienă feminină, stabilindu-se însă intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2025 și cu ajustarea la formulările tehnice și clasificarea tarifară.

Economistul consideră că problema actualei tentative de revenire la TVA de 20% nu constă neapărat în măsura fiscală propriu-zisă.

„Problema este că nu a fost prezentat niciun argument explicit de ce și nici o alternativă de suport”, afirmă Madan.

Mai mult, potrivit calculelor prezentate de economist, impactul asupra bugetului ar fi fost relativ redus. Aplicarea cotei standard de TVA de 20% ar fi adus statului venituri suplimentare estimate la doar 15–25 de milioane de lei.

Madan avertizează însă și asupra tendinței de a considera TVA redusă drept principala soluție pentru sprijinirea anumitor categorii. În opinia sa, statul dispune și de alte instrumente, uneori mai eficiente, precum voucherele sau deducerile fiscale, care pot direcționa ajutorul mai precis către beneficiari.

Economistul salută faptul că Guvernul a revenit asupra intenției, iar regimul fiscal pentru aceste produse urmează să rămână neschimbat. Totuși, el consideră că episodul scoate la iveală o problemă mai amplă de coordonare în interiorul guvernării.

„Este bine că Guvernul a reacționat și lucrurile vor rămâne neschimbate. Dar și mai bine va fi când guvernarea va avea o coordonare mult mai bună pe intern, iar inițiativele cu care va veni vor fi argumentate clar DE CE”, a conchis Stas Madan.