Taxiurile aeriene ar putea ajunge pe pieţe în 2030

Sectorul aviatic se îndreaptă către o altă eră. În următorul deceniu, taxiurile aeriene electrice ar putea revoluționa sectorul aviatic.

În ultima perioadă, tot mai multe companii din SUA, inclusiv mai multe startup-uri au început să dezvolte taxiuri electrice aeriene ce au ca scop să scoată maşinile de pe şosea şi să mute traficul în aer, transmite CNBC, citat de news.ro.

Un exemplu în acest sens este compania Delta Air Lines, care în luna octombrie s-a alăturat listei companiilor aeriene ce susţin startup-urile de tehnologie pentru vehicule electrice, cu o investiţie de 60 de milioane de dolari în Joby Aviation, o companie ce dezvoltă avioane electrice cu decolare şi aterizare verticală (eVTOL), destinate să funcţioneze ca serviciu de taxi aerian.

În 2021, când Joby şi-a anunţat planul de a-şi lansa taxiurile aeriene asemănătoare Uber până în 2024, a generat critici din partea analiştilor din industrie cu privire la capacitatea de a se lansa până la acea dată.

Dar investiţia Delta în Joby este un parteneriat de cinci ani pentru a opera eVTOL-uri exclusiv în reţeaua Delta.

United Airlines este, de asemenea, într-un parteneriat cu o startup cu sediul în Suedia, Heart Aerospace, pentru a avea avioane electrice care zboară pe rute regionale până în 2030, acesta adăugându-se altor două investiţii eVTOL ale companiei aeriene.

Una este de 15 milioane de dolari cu Eve Air Mobility, pentru 200 de avioane, iar cealaltă de 10 milioane de dolari cu Archer Aviation, pentru 100 de eVTOL.

American Airlines a investit 25 de milioane de dolari în Vertical Aerospace, o companie cu sediul în Marea Britanie, cu o comandă pentru 50 de avioane. În acest ritm, analiștii spun că taxiurile aeriene ar putea ajunge pe pieţe în anii 2030.

„În timp ce marile companii aeriene încheie acorduri cu startup-uri globale, este important să ne amintim că acestea sunt condiţionate. Depinde de certificarea acestor aeronave şi de cât de repede le pot fabrica companiile”, a declarat Savanthi Syth, director general de cercetare în capital, acoperind companiile aeriene globale şi mobilitatea la firma Raymond James.

Odată ce aceste avioane sunt certificate şi încep să-şi intensifice producţia, Syth a spus că dimensiunea potenţială a pieţei depinde în mare măsură de cât de aproape pot ajunge companiile eVTOL de unde sunt consumatorii.

Companiile vor ca eVTOL-urile să utilizeze infrastructura existentă pentru a funcţiona, cum ar fi crearea de ”vertistop-uri”, în cazul în care aeronavele aterizează deasupra clădirilor din zonele urbane pentru a transporta pe distanţe scurte sau ”vertiporturi”, care utilizează aeroporturile regionale pentru a transporta pe distanţe mai lungi, aproximativ peste 100 de mile.

Potrivit lui Syth, dacă companiile pot crea vertistop-uri şi vertiport-uri în apropierea consumatorilor din zonele rezidenţiale, atunci dimensiunea pieţei ar putea fi mare.

„Credem că veţi vedea operaţiuni mici ale eVTOL începând cu 2025, iar certificările vor începe, sperăm, în 2024. Dar pentru a vedea o mulţime de avioane zburând deasupra capului, probabil că va fi mai probabil în anii 2030”, a completat Syth.

#aerian #taxi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.