Te-ai plictisit de munca de acasă? Iată câteva destinații pentru munca din vacanță!

27 Apr. 2021, 10:08
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
27 Apr. 2021, 10:08 // Au Bani //  MD Bani

Criza sanitară din ultimului an a transformat munca de acasă dintr-o excepție într-un lucru obișnuit, iar, în unele cazuri, într-o regulă. De aici, vedem o întreagă schimbare a comportamentului social care începe să se manifeste. Dacă nu mai ai grija drumului până la serviciu, distanțele urbane contează mai puțin – vei prefera poate să locuiești în zona limitrofă a orașului, într-un alt oraș care îți place mai mult sau chiar în casa din satul bunicilor, cu creșterea calității vieții și economii de ordin financiar. Pe larg despre acest fenomen poți citi în articolul „Cum ne schimbă pandemia viața. Trei lecții pentru când lucrurile se vor întoarce la normal”

Care este însă pasul următor?

Cei care lucrează de acasă își permit, cel mai adesea, concedii mai lungi în care să își împartă timpul între muncă și relaxare. La sfârșitul unei astfel de vacanțe de succes nu este exclus să apară dorința de a nu te mai întoarce. Așa au apărut așa-numiții „nomazi digitali”, o categorie destul de restrânsă până acum, de obicei liber-profesioniști în domeniul IT. Pe măsură ce munca de acasă devine regulă, și acest fenomen are toate șansele să explodeze. Bine, dar unde să mă duc? Opțiunile sunt teoretic nelimitate, adică orice loc din lume unde există o conexiune decentă la internet. Însă fiecare vine și cu avantajele și dezavantajele ei – legate de costul vieții, calitatea serviciilor publice, cunoașterea limbii, siguranța personală și multe altele. Iată mai jos câteva categorii de opțiuni, în funcție de așteptările tale.

Variantele „de buget”

Atunci când veniturile tale sunt mici sau când vrei să economisești ceva bani, te interesează locurile din lume unde costurile vieții sunt mult mai mici, unde de exemplu ce faci aici cu 1000 de euro faci acolo cu 1000 de lei. Astfel de locuri sunt desigur foarte multe – cu cât mai săracă este o țară cu atât mai ieftin e să trăiești acolo, însă majoritatea presupun și dezavantaje legate de comunicare, de integrarea în societate sau chiar cu riscuri legate de criminalitate. În lumea nomazilor digitali, destinațiile preferate care asigură compromisul între toate aceste aspecte îl reprezintă câteva locuri aparent surprinzătoare din Asia de Sud Est.

– Thailanda are prețuri ceva mai mari decât media regională, dar și natura cosmopolită și turistică de natură a le justifica. Pe de altă parte, deși cultura locală este binevoitoare cu turiștii, își pierde din entuziasm față de cei care aleg să rămână acolo pe termen mediu sau lung.

– Vietnam este un loc cu un cost al vieții surprinzător de mic, cu un popor ospitalier și educat, unde te descurci ușor în limba engleză. Pe de altă parte, are încă și caracteristicile mai puțin plăcute ale unui stat comunist și autoritar, regula de acceptare socială fiind „ascultă și taci dacă vrei să-ți fie bine”.

– Cambodgia este cel mai relaxat loc dintre toate trei, cu un cost al vieții minuscul și locuitori bine-voitori dacă îți alegi cu grijă locul în care te duci. Îi lipsesc în schimb atât viața animată din Thailanda cât și apetitul spre educație și tehnologie din Vietnam.

Variantele „de familie”

Dacă ai copii, atunci variantele extrem de ieftine de mai devreme sunt aproape excluse și prioritară devine calitatea educației.

– Malta este locul ideal în raport cu costul vieții și calitatea serviciilor publice. Astfel, școala este de calitate decentă și aproape exclusiv în limba engleză pentru clasele primare iar sistemul de sănătate publică este cel mai vechi din lume și unul dintre cele mai performante.

– Cipru, față de Malta, vine cu avantajul unui cost mult mai mic al locuirii, în condiții excelente. Practic, cu banii de chirie pentru un apartament în București poți găsi o casă în unele dintre orășelele mai mici. În schimb, deși engleza este la rândul ei limbă oficială și se predă în școli, greaca este materie obligatorie pentru cei mici încă de la început.

– Irlanda este lipsită de inconvenientele de mai sus și se află în topurile mondiale ale calității vieții, dar are două mari dezavantaje: costurile mari și clima mai mult mai puțin însorită. Însă – pentru cei care au copii trecuți de clasele primare și care nu vor să învețe vreo limbă exotică și nici să achite costurile educației private – aceasta este practic singura opțiune din interiorul Uniunii Europene.

Variantele „de relaxare”

Atunci când nu ai copii sau ai dar fie îți permiți taxele de școlarizare privată fie vrei să învețe o limbă nouă în sistemul public, opțiunile se lărgesc considerabil. Iată doar câteva exemple, dintre cele care păstrează avantajul distanței dat de un zbor low-cost.

– Grecia este destinația preferată și familiară a românilor, cu costuri decente, viață civilizată și ambianță de vacanță eternă. Opțiunile sunt însă atât de multe și de variate încât fiecare este ținut să aleagă dintre evventualele vacanțe pe care le-a petrecut deja acolo.

– Tenerife (Spania) vine cu avantajul climei aproape perfecte, al proximității dintre plaja deschisă aproape tot anul și un munte permanent înzăpezit, dar și cu un cost acceptabil al eventualei educații private în limba engleză.

– Austria poate fi o opțiune pentru cei preferă muntele mai degrabă decât marea și care caută opțiunea totuși cea mai convenabilă dintre țările cu o calitate a vieții foarte ridicată. Totuși, este de ținut cont că o astfel de destinație presupune un efort finaciar suplimentar substanțial.

Variantele „de lux”

– Elveția poate fi o opțiune doar dacă banii nu reprezintă o problemă – până și localnicii preferă să facă drumuri până în țările vecine pentru a face cumpărături mai ieftine. Însă acest cost vine cu avantajul absolut al celei mai ridicate calități a vieții în topul mondial și cu oportunități de afaceri și de networking greu de egalat.

– Bermuda (Marea Britanie), un loc la rândul său extrem de scump, are în plus natura exotică, de vacanță permanentă, asigurând însă un nivel foarte ridicat al calității vieții. Are însă și dezavantajul distanței, cu zboruri mai lungi, mai scumpe și conexiuni mult mai dificile în caz de nevoie.

– Singapore, practic echivalentul asiatic al Elveției, vine cu avantajul conexiunii la „lumea nouă” generată de dezvoltarea economică a Asiei. Locul este chiar mai divers și mai cosmopolit, iar engleza este acolo una dintre  limbile oficiale. Față de celelalte opțiuni din acest capitol costul vieții este ceva mai mic – cu excepția chiriilor care rămân exorbitante.

Sursa: Libertatea

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!