Țeapă la pompă! Inspectorii confirmă înșelăciuni cu motorină

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) s-a autosesizat în urma unui experiment jurnalistic realizat de activistul civic Alexandr Ciolac, care a demonstrat că mai multe benzinării din Republica Moldova livrează mai puțin carburant decât indică pompa. Folosind un microbuz echipat cu un rezervor de testare de 10 litri, testul a fost efectuat la stații PECO din Chișinău și Călărași, relevând abateri semnificative de la toleranțele legale.

În urma reportajului publicat, ISSPNPC a efectuat controale inopinate la toate stațiile menționate, constatând abateri în minus față de toleranțele metrologice admise. În cazul unei stații situate în afara orașului, autoritățile au confirmat manipularea intenționată a marcajelor metrologice, ceea ce a dus la înșelarea consumatorilor.

Ca măsură, Inspectoratul a dispus sigilarea distribuitoarelor de carburant până la remedierea tuturor încălcărilor și a inițiat proceduri contravenționale pentru încălcarea legislației în domeniul metrologiei.

Printre stațiile vizate în experiment s-au numărat Rompetrol, Petrom, Bemol, Lukoil și TopOil. La două stații Lukoil din Chișinău, au fost depistate diferențe de 160 ml și 90 ml la 10 litri de motorină, de aproape trei ori peste marja legală admisă de 50 ml. La TopOil Călărași, lipsa a fost de 280 grame. Totuși, stațiile Rompetrol și Petrom au livrat un volum ușor peste cel standard.

„Am vrut să vedem cine ne fură discret la pompă. Din păcate, testul arată că fenomenul nu e izolat, iar consumatorii plătesc pentru carburant pe care nu-l primesc”, a declarat Alexandr Ciolac.

ISSPNPC îndeamnă consumatorii să sesizeze neregulile și subliniază că orice cumpărător are dreptul să solicite verificarea imediată a coloanei de distribuție în caz de suspiciuni. Dacă se confirmă o livrare în minus, operatorul este obligat să restituie paguba și să suspende utilizarea instalației defecte.

Inspectoratul reamintește că, în conformitate cu legea, rezultatele individuale ale controalelor nu pot fi făcute publice până la finalizarea proceselor-verbale, iar orice persoană acuzată beneficiază de prezumția de nevinovăție.

#inselaciune #carburant #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii ruși au încasat anul trecut sume record din dividende, într-un moment în care economia națională se confruntă cu o scădere accentuată a investițiilor și cu o criză a creditării. Potrivit Forbes, în 2024, cele mai mari companii din Rusia au transferat către cei mai bogați 50 de oameni de afaceri aproape 1,77 trilioane de ruble – cea mai mare sumă din istorie. Pentru comparație, în anii 2022 și 2023 această cifră nu a depășit 1,4 trilioane.

Cei mai mari beneficiari au fost Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, care a obținut 201,8 miliarde de ruble, urmat de Vagit Alekperov, co-proprietar Lukoil, cu 201 miliarde, și Vladimir Lisin, care a revenit în topul miliardarilor cu 152 de miliarde încasate, în mare parte de la NLMK. Pe următoarele locuri se situează Leonid Mikelson, cu peste 104 miliarde de ruble, și Alișer Usmanov, cu 96,2 miliarde.

În același timp, în timp ce marii acționari scoteau masiv bani din firme, peste 50 de companii din Rusia au decis să nu plătească dividende în 2024, pentru a păstra lichidități și a susține operațiunile. Totuși, această abordare prudentă nu a fost împărtășită de miliardari, care au preferat să extragă profiturile, fără a constitui rezerve de criză.

Situația îngrijorează chiar și Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, care avertizează că economia dă semne de recesiune. Dobânzile ridicate, impuse de Banca Centrală, au crescut costul finanțării, iar multe companii sunt la limita insolvenței. Economia civilă, deja afectată de sancțiuni, riscă o „aterizare dură”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Directorul general al Severstal a menționat că, în contextul actual, grupul ia în calcul inclusiv oprirea unor fluxuri de producție, în timp ce alți investitori acuză o „supraîncălzire negativă” a economiei – adică o scădere drastică a cererii și o paralizie a inițiativei economice. În acest timp, marii acționari preferă să încaseze, în loc să susțină companiile care i-au îmbogățit.