Tensiunea crește în coastele Moldovei. Exerciții militare în Transnistria - distrugerea țintelor mici la distanțe mari

Rusia organizează în continuare exerciții militare în Transnistria, regiunea separatistă pro-Moscova a Republicii Moldova, pe fondul temerilor occidentale legate de o invazie în Ucraina, a anunțat marți Ministerul rus al Apărării, potrivit The Moscow Times.

În 25 ianuarie, Grupul Operațional al Forțelor Ruse – creat pe rămăşiţele Armatei a 14-a a URSS şi care nu face parte din contingentul rusesc de menţinere a păcii în Transnistria – a efectuat alte exerciţii de pregătire de luptă, simulând chiar atacuri asupra instituţiilor oficiale de la Chişinău, după cum a relatat presa moldoveană.

Exercițiile vin după avertismentul Ucrainei de luna trecută potrivit căruia serviciile secrete ruse ar putea pregăti „provocări false” împotriva trupelor ruse staționate în regiunea separatistă nerecunoscută pentru a justifica o invazie în Ucraina.

Săptămâna aceasta, Grupul Operațional al Forțelor Ruse (OGRF) a organizat exerciții de antrenament la poligonul de tragere din Transnistria împotriva unor „ținte care simulează unități inamice de infanterie și tehnică militară in deplasare”.

„Militarii au desfășurat mișcări sub acoperire, luând poziții de tragere și apelând la deghizări improvizate”, a spus Ministerul Apărării într-un comunicat.

„A fost acordată o atenție specială distrugerii țintelor mici situate la distanțe mari”, se mai spune în același comunicat, care mai precizează că trupele ruse au folosit lansatoare automate de grenade AGS-17.

Armata rusă nu a precizat câți militari au fost implicați în manevrele „planificate”.

Transnistria are o populație de 500.000 de locuitori. O treime din locuitori sunt etnici ruși și o treime, moldoveni. După 1990, când Moldova a devenit stat independent, Transnistria a căutat să se alăture Rusiei.

Un mic contingent de menținere a păcii, de aproximativ 400 de soldați ruși, este desfășurat într-o zonă demilitarizată a Transnistriei, ca parte a unei colaborări de monitorizare moldo-transnistrene-ruse.

Aproximativ 1.000 de militari ruși sunt însărcinați cu paza muniției la un depozit de arme transnistrean dezafectat, potrivit presei.

Organizația Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție susținută de Republica Moldova în 2018 prin care cere retragerea imediată și completă a forțelor ruse de menținere a păcii din Transnistria. Președintele pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut ca trupele ruse să se retragă din Transnistria de la alegerea ei din 2020.

#transistria #militari #exercitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.