Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina scumpesc grâul

Ameninţarea unui război între Rusia şi Ucraina agită pieţele mondiale de cereale, scumpind preţul grâului pe ambele maluri ale Atlanticului şi determinându-i pe traderi să vorbească de o şi mai mare volatilitate în perioada următoare, informează The Wall Street Journal.

Potrivit estimărilor Departamentului american al Agriculturii, cele două state sunt responsabile pentru 29% din exporturile mondiale de grâu. În plus, Marea Neagră este o rută importantă pentru livrările mondiale de cereale iar Ucraina este şi un important exportator mondial de orz, porumb şi rapiţă.

În ultimele două săptămâni, creşterea tensiunilor la graniţa dintre Rusia şi Ucraina a majorat cu peste 7% cotaţiile futures la grâu la Bursa de cereale de la Chicago, astfel că luni un bushel de grâu (1 bushel este echivalentul a 27,2 kilograme) era cotat la aproape opt dolari, în apropiere de maximumul ultimului deceniu, 8,50 dolari, atins anul trecut. În aceeaşi perioadă, la Bursa de la Paris, cotaţiile futures de referinţă la grâu au crescut cu 6% până la 278 de euro (310 de dolari) pentru o tonă de grâu, în apropiere de vârfurile atinse anul trecut.
Unii analişti se tem că un avans în profunzime al Rusiei în Ucraina şi sancţiunile occidentale care să afecteze exporturile ruseşti ar fi cel mai negativ scenariu deoarece ar lipsi pieţele mondiale de cea mai mare parte din livrările celor două state, informează Agerpres.

Chiar şi un conflict limitat care să nu se întindă departe de graniţa Ucrainei cu Rusia şi ar provoca doar pagube minore infrastucturii agricole din Ucraina, ar putea majora preţurile cu 10% până la 20%, susţine Andrey Sizov, director la firma rusească de cercetare de piaţă SovEcon.

Un alt motiv de îngrijorare este ce se va întâmpla cu porturile ucrainene şi ruseşti de la Marea Neagră, care sunt porţi cruciale pentru exporturile de cereale. Dacă vor fi afectate infrastructurile portuare sau vor fi perturbare livrările „atunci vom avea o mare problemă”, spune Monika Tothova, economist în cadrul FAO. Astfel de perturbări ar putea avea un impact de durată care să se repercuteze şi asupra viitoarelor recolte.

#scumpire #grau #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.