Tentaculele raiderului Platon la fosta firmă de asigurări a Lukoil. Are afaceri de milioane cu statul român

Compania de asigurări din România a gigantului LukOil a fost deținută, în timp, de ruși, de fiul unui fost președinte al Republicii Moldova și de afaceristul fugar Veaceslav Platon, notează ziare.com

Deși acționarul firmei de asigurări se află într-o situație dificilă de câțiva ani, mai multe instituții de stat românești s-au aventurat să cumpere de la aceasta polițe de asigurare în valoare de milioane de euro.

Asigurări LukOil

Pentru a-și proteja investițiile din România, în anul 1998, LukOil își înființa, pin subsidiarele sale Westlink Consultancy Services Ltd şi LukOil Black Sea România, propria firmă de asigurare și reasigurare, denumită LukOil Asito SA.

După cinci ani, firma de asigurări este preluată de către Norcross Insurance Company Limited, o altă companie a LukOil, din Isle of Man. Din acest moment, societatea a început să atragă clienți și din afara grupului rusesc condus de Vagit Alekperov.

Apoi, după alți doi ani, denumirea firmei a fost schimbată în Asito Kapital SA.

Când în sfârșit compania de asigurări începuse să treacă pe profit, în 2011, Norcross Insurance Company Limited își transferă acțiunile către Întreprinderea Mixtă Societatea Internaţională de Asigurări „Moldasig” din Republica Moldova.

Moldasig cumpărată cu banii Moldasig

Începând cu anul 2012, prin intermediul mai multor companii, omul de afaceri Veaceslav Platon a achiziționat, prin Bursa de Valori a Republicii Moldova, acțiuni ale Moldasig de la compania rusă Rosgosstrakh.

Moldasig deține și în prezent 99,9% din Asito Kapital din România.

Instituțiile românești cumpără polițe Asito

Cu toate aceste probleme ale acționarului, Asito Kapital nu a fost împiedicată de nimeni și de nimic să încheie, chiar în asociere cu alte firme, o serie de contracte cu instituții de stat din România.

De exemplu, anul trecut, Asito Kapital a încheiat un contract pe trei ani pentru a asigura cele peste 700 de mașini deținute de Ministerul Afacerilor Externe.

Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers.

Nici Banca Națională a României nu s-a speriat de dificultățile firmei de asigurări, cumpărând asigurări facultative pentru mai multe sedii ale sale din țară și din București.

#asigurări #Platon #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.