Terenuri protejate sacrificate pe altarul industriei. Guvernul vrea să schimbe destinația rezervației „Prutul de jos”

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a inițiat un proiect de hotărâre care vizează schimbul de teren din administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva” (gestiunea Î.S. „Silva-Sud” Cahul) către Agenția Proprietății Publice (gestiunea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”). Este vorba despre un teren din fondul forestier public, cu o suprafață de 61,0155 hectare, situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul.

Conform proiectului, terenul va fi schimbat din categoria fondului forestier în cea a terenurilor destinate industriei, transporturilor și altor utilizări speciale, fără compensarea pierderilor rezultate din excluderea acestuia din circuitul forestier.

Terenul vizat face parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos” și Zona Ramsar, recunoscute internațional pentru importanța lor ecologică. Acesta este inclus și în rețeaua UNESCO a rezervațiilor biosferei și beneficiază de protecție specială conform legislației naționale.

Experții și organizațiile de mediu atrag atenția că proiectul contravine legislației, inclusiv art. 7 și art. 11 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Aceste prevederi interzic retragerea terenurilor din fondul ariilor protejate, cu excepția cazurilor de pierdere a valorii ecologice din cauze naturale ireversibile.

Schimbarea destinației terenului ar putea încălca și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, asumate prin Pactul Verde European, Acordul de la Paris și alte convenții privind protecția mediului. Strategia națională „Moldova Europeană 2030” stabilește ca obiectiv extinderea rețelei ariilor protejate la 10% din teritoriu până în 2030.

Propunerea a stârnit îngrijorări atât pe plan local, cât și internațional. Organizațiile de mediu avertizează că excluderea acestui teren din Rezervația Biosferei ar avea un impact ecologic semnificativ, punând în pericol biodiversitatea și integritatea ecosistemelor din zonă. Comunitatea și experții din domeniu solicită revizuirea propunerii și prioritizarea protecției mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervatie #Prut #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus estimarea de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, prognozând un avans modest al PIB-ului de doar 1,8%, în scădere față de prognoza anterioară de 2%, potrivit raportului instiituției financiare.

Această revizuire descendentă reflectă cererea externă slabă din Uniunea Europeană, dar și impactul indirect al continuării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, fapt ce a amplificat incertitudinea regională. În 2024, economia moldovenească a crescut cu doar 0,1%, după un an 2023 în care avansul a fost de 0,7%, ceea ce indică o stagnare prelungită a activității economice.

Pentru anul 2026, BERD prognozează o redresare economică mai accentuată în Moldova, cu o creștere estimată la 3,8%, în condițiile unei posibile stabilizări a contextului regional și a activării fondurilor europene din Planul de Creștere al UE pentru Moldova.

Revizuirea în scădere a prognozei pentru 2025 are loc într-un context marcat de incertitudini comerciale globale, noile tarife vamale impuse de SUA și slăbirea cererii din marile economii europene, în special Germania, principalul partener comercial al multor țări din regiune.

În ansamblu, economiile din regiune, potrivit EBRD, este estimată să crească cu 3% în 2025, dar cu revizuiri negative pentru aproape toate țările analizate.