Termoelectrica face praf declarațiile lui Usatîi cu îngroparea păcurei: Acuzații politizate

În legătură cu video-ul apărut în spațiul public, “TERMOELECTRICA” S.A. informează că pe parcursul sezonului de încălzire 2022-2023, inclusiv din momentul recepționării păcurii 2022, până astăzi, 20.07.2023, nu a avut loc deversări, îngropări, avarii în procesul tehnologic de recepționare, transvazare, stocare și utilizare a păcurii, spune Termoelectrica despre acuzațiile lui Renato Usatîi cu privire la acuzațiile că ar fi fost îngropate tone de păcură.

Compania spune că filmarea respectivă poate fi de la un incident din 2015.

„În perioada din 02 decembrie 2021 și până în prezent nu au fost organizate gropi pentru stocarea păcurei avarieri, doar în noiembrie 2022 s-a înlăturat o fisură pe conducta de condens. Menționăm că pe perioada sezonului de încălzire în procesul tehnologic au fost utilizate 2 rezervoare de păcură, celelalte 2 rezervoare, vechi de peste 45 de ani, sunt neconforme și nefuncționale”, spune compania.

Pe parcursul sezonului de termoficare 2022-2023 au fost efectuate controale inopinate din partea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, privind controlul asupra respectării normativelor de poluanți în aerul atmosferic prin prelevarea probelor de aer. S-a stabilit că: Termoelectrica a ținut evidența permanentă a compoziției, calității și cantității emisiilor de poluanți în atmosferă prin notificările din registru a investigațiilor ecologice de la secția de cazane și turbine. Depășiri ale emisiilor admisibile nu au fost constatate la indicatorii analizați: CO, NO2 și SO2, ca și în cadrul investigațiilor de laborator efectuate de o companie contractată.

Totodată, Laboratorul de Referință al Agenției de Mediu au fost prelevate probe de aer în vederea respectării condițiilor de mediu. Raportul de încercări nu denotă depășiri a emisiilor limite admisibile.

Reiterăm că pe parcursul perioadei de utilizare a păcurii Termoelectrica a informat opinia publică despre subiectul dat.

Liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a acuzat, astăzi într-o conferință de presă, administrația companiei că ar fi procurat din banii publici păcură scumpă, dar de calitate proastă, pe care au fost nevoiți să o îngroape la propriu. Usatîi a prezentat și un material video, care ar demonstra acest fapt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#păcură #acuzatii #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.