Termoelectrica, înglodată în datorii! Razlovan: Din surse proprii nu le putem stinge, căutăm soluții

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. Căutăm soluții pentru a le stinge, însă deocamdată nu este o decizie în acest sens, a declarat într-o conferință de presă directorul Termoelectrica, Iurie Razlovan.

„Nu doar Termoelectrica este implicată în proces ca să vedem cum deblocăm situația. Moldovagaz vrea cât mai repede soluționarea problemei datoriilor. A fost creat un grup de lucru pe lângă APP. Există câteva propuneri. Însă o decizie clară nu există. Termoelectrica nu este capabilă să achite datoriile de sine stator, de aia s-a creat un grup de cu reprezentanți de la Ministerul Energiei, APP și ANRE pentru a găsi o soluție”, a explicat Razlovan.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că în prezent este analizată situația de răscumpărare a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. „Este mai simplu de gestionat datoria pe intern decât relația cu Gazprom”.

Energocom a procurat anul trecut o parte din datoriile Termoelectrica și a dat lichidități companiei Moldovagaz. Este vorba de 1,3 miliarde de lei. „Asta nu înseamnă că Energocom poate să transforme imediat creanța. Urmează să fie eșalonată și Termoelectrica să-și asume un grafic de rambursare. Intenționăm să eliberăm Termoelectrica de datorii față de Moldovagaz să lăsăm toate creanțele în spațiul public și să utilizam un grant. Este o propunere de a noastră, pentru ca din acești bani să cumpărăm toate datoriile către Moldovagaz și a CET Nordului”.

Potrivit raportului financiar, în anul 2022 pierderile Termolectrica se cifrează la 233 milioane de lei, cu 30% mai mult față de anul 2021. Iar în șase luni ale anului 2023 pierderile însumează 172 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #bani #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.