Termoelectrica, înglodată în datorii! Razlovan: Din surse proprii nu le putem stinge, căutăm soluții

Datoriile Termoelectrica sunt de 1,3 miliarde de lei față de Energocom și aproape 600 de milioane de lei către Moldovagaz. Căutăm soluții pentru a le stinge, însă deocamdată nu este o decizie în acest sens, a declarat într-o conferință de presă directorul Termoelectrica, Iurie Razlovan.

„Nu doar Termoelectrica este implicată în proces ca să vedem cum deblocăm situația. Moldovagaz vrea cât mai repede soluționarea problemei datoriilor. A fost creat un grup de lucru pe lângă APP. Există câteva propuneri. Însă o decizie clară nu există. Termoelectrica nu este capabilă să achite datoriile de sine stator, de aia s-a creat un grup de cu reprezentanți de la Ministerul Energiei, APP și ANRE pentru a găsi o soluție”, a explicat Razlovan.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara anterior că în prezent este analizată situația de răscumpărare a datoriilor Termoelectrica față de Moldovagaz. „Este mai simplu de gestionat datoria pe intern decât relația cu Gazprom”.

Energocom a procurat anul trecut o parte din datoriile Termoelectrica și a dat lichidități companiei Moldovagaz. Este vorba de 1,3 miliarde de lei. „Asta nu înseamnă că Energocom poate să transforme imediat creanța. Urmează să fie eșalonată și Termoelectrica să-și asume un grafic de rambursare. Intenționăm să eliberăm Termoelectrica de datorii față de Moldovagaz să lăsăm toate creanțele în spațiul public și să utilizam un grant. Este o propunere de a noastră, pentru ca din acești bani să cumpărăm toate datoriile către Moldovagaz și a CET Nordului”.

Potrivit raportului financiar, în anul 2022 pierderile Termolectrica se cifrează la 233 milioane de lei, cu 30% mai mult față de anul 2021. Iar în șase luni ale anului 2023 pierderile însumează 172 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #bani #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.