Tesla, GM și VW, lăsate în urmă! Revoluția auto vine din China

Producătorii auto chinezi precum BYD și Chery rescriu regulile competiției globale, dezvoltând modele noi într-un ritm dublu față de rivalii occidentali și cucerind piețele internaționale cu o viteză fără precedent. Potrivit unei investigații Reuters, constructorii auto chinezi reușesc să lanseze un model complet nou în doar 18 luni – comparativ cu cei 5-10 ani necesari în Europa sau SUA – ceea ce le oferă un avantaj competitiv major într-o perioadă de transformări rapide în industria auto, notează Reuters.

Un exemplu grăitor este Chery, care în doar șase săptămâni a reconfigurat complet SUV-ul Omoda 5 pentru piața europeană, adaptându-l pentru drumurile sinuoase și exigențele de viteză din Vest. „Așa ceva este imposibil la un producător european”, a declarat Riccardo Tonelli, inginer-șef la Chery, care a lucrat anterior în industria auto din Italia.

BYD, cel mai mare constructor auto din China, este considerat de experți o amenințare strategică pentru giganții mondiali, datorită structurii sale integrate: compania produce intern majoritatea componentelor și are o forță de muncă de 900.000 de angajați. Cultura muncii intensă, cu zile de 12 ore, 6 zile pe săptămână, permite o accelerare masivă a proiectării și producției.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În 2024, atât BYD, cât și Chery și-au majorat vânzările globale cu aproximativ 40%, în timp ce Tesla a înregistrat primul declin anual, pe fondul lipsei unor modele noi și controverselor generate de comportamentul politic al lui Elon Musk.

Piața chineză, odinioară dominată de companii străine, a fost preluată rapid de giganții locali: dacă în 2020, primii cinci producători străini vindeau anual 9,4 milioane de vehicule în China, în 2024 cifra a scăzut la 6,4 milioane. În același timp, primii cinci producători chinezi și-au dublat vânzările, ajungând la 9,5 milioane de unități.

În fața acestei ofensive, SUA și Europa au impus tarife vamale și acuză China de subvenții incorecte. Totuși, experții consideră că principala forță disruptivă a industriei auto chineze rămâne viteza amețitoare cu care reușește să inoveze, să producă și să livreze, amenințând serios poziția tradițională a producătorilor occidentali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BYD #auto #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii ruși au încasat anul trecut sume record din dividende, într-un moment în care economia națională se confruntă cu o scădere accentuată a investițiilor și cu o criză a creditării. Potrivit Forbes, în 2024, cele mai mari companii din Rusia au transferat către cei mai bogați 50 de oameni de afaceri aproape 1,77 trilioane de ruble – cea mai mare sumă din istorie. Pentru comparație, în anii 2022 și 2023 această cifră nu a depășit 1,4 trilioane.

Cei mai mari beneficiari au fost Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, care a obținut 201,8 miliarde de ruble, urmat de Vagit Alekperov, co-proprietar Lukoil, cu 201 miliarde, și Vladimir Lisin, care a revenit în topul miliardarilor cu 152 de miliarde încasate, în mare parte de la NLMK. Pe următoarele locuri se situează Leonid Mikelson, cu peste 104 miliarde de ruble, și Alișer Usmanov, cu 96,2 miliarde.

În același timp, în timp ce marii acționari scoteau masiv bani din firme, peste 50 de companii din Rusia au decis să nu plătească dividende în 2024, pentru a păstra lichidități și a susține operațiunile. Totuși, această abordare prudentă nu a fost împărtășită de miliardari, care au preferat să extragă profiturile, fără a constitui rezerve de criză.

Situația îngrijorează chiar și Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, care avertizează că economia dă semne de recesiune. Dobânzile ridicate, impuse de Banca Centrală, au crescut costul finanțării, iar multe companii sunt la limita insolvenței. Economia civilă, deja afectată de sancțiuni, riscă o „aterizare dură”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Directorul general al Severstal a menționat că, în contextul actual, grupul ia în calcul inclusiv oprirea unor fluxuri de producție, în timp ce alți investitori acuză o „supraîncălzire negativă” a economiei – adică o scădere drastică a cererii și o paralizie a inițiativei economice. În acest timp, marii acționari preferă să încaseze, în loc să susțină companiile care i-au îmbogățit.