Test de criză. Ce s-ar întâmpla dacă marii debitori ai băncilor ar da faliment

26 Dec. 2025, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
26 Dec. 2025, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova rămâne rezilient chiar și în cazul falimentului unor grupuri mari de debitori, arată cele mai recente teste de stres realizate de Banca Națională a Moldovei în scopul supravegherii prudențiale și al limitării impactului unei eventuale crize.

Potrivit rezultatelor, în niciunul dintre scenariile simulate nicio bancă nu ar coborî sub pragul minim de 10% al ratei fondurilor proprii, iar cerința de fonduri proprii totale (OCR) ar fi respectată în continuare.

Expunerea băncilor față de 16 grupuri de debitori analizate a ajuns la 2,2 miliarde de lei în trimestrul III 2025, în creștere cu 106,6 milioane de lei sau 5% față de trimestrul II. În același timp, expunerile neperformante nete raportate la capitalul băncilor rămân reduse, de maximum 0,72% pentru un singur grup.

BNM a testat și reziliența la șocuri de lichiditate, utilizând indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR), în cadrul a cinci scenarii de stres, cu severitate graduală. În scenariul cel mai dur, parametrii privind ieșirile de numerar au fost calibrați pe baza datelor istorice, inclusiv retrageri masive de depozite retail și depozite corporative neacoperite de schema de garantare.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, LCR agregat al sistemului bancar a fost de 269,7%, mult peste pragul minim reglementar de 100%, indicând un nivel înalt de lichiditate. Față de luna precedentă, indicatorul a scăzut cu 23,5 puncte procentuale, pe fondul majorării ieșirilor nete de numerar cu 1.296,5 milioane de lei (+11,8%).

Chiar și în aceste condiții, rezultatele primelor două scenarii de stres arată că nicio bancă nu ar înregistra deficiențe de lichiditate, confirmând poziția solidă a sistemului bancar în fața unor șocuri severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 17:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.