The Economist: Facturile uriașe la energie au ucis iarna trecută mai mulți europeni decât Covidul

Creșterea abruptă a prețurilor la energie în Europa ar fi ucis mai mulți oameni în iarna care tocmai a trecut decât pandemia de Covid, arată o analiză The Economist.

Este vorba despre 68.000 de vieţi pierdute din cauza scumpirilor accelerate la energie, potrivit surse citate.

Prețurile la energie electrică și gaze au crescut cu 69%, respectiv 145%, iarna trecută.

Săptămânalul britanic explică cum prețurile uriaşe la energie i-au descurajat pe oameni să-și mai încălzească locuințele corespunzător, iar frigul crește riscul de probleme cardiace și respiratorii.

The Economist a prezis încă din noiembrie că energia scumpă ar putea provoca între 22.000 și 138.000 de decese într-o iarnă blândă și mai multe într-o iarnă aspră. Pronosticul s-a adeverit, din păcate, iar creșterea prețurilor la energie a dus la 149.000 de decese suplimentare, dintre care doar 60.000 au fost înregistrate ca decese Covid, în cele 28 de țări europene examinate între noiembrie 2022 și februarie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Creșterea cu 7,8% a numărului de decese în comparație cu aceeași perioadă din 2015 până în 2019 poate fi atribuită mai multor factori, cauza principală fiind incapacitatea oamenilor de a-și încălzi casele corespunzător și îmbolnăvirile din cauza frigului, scrie sursa citată.

#intretinere #criză #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.