Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își propune să accelereze dezvoltarea economică prin reducerea birocrației, digitalizarea serviciilor și promovarea reușitelor antreprenorilor moldoveni. Toate – în cadrul programului guvernamental „Reușim”. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Eugen Osmochescu în cadrul dezbaterii publice „Șansa Moldovei la un salt în economie: voință și capacități”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, Guvernul își propune și extinderea investițiilor în afara marilor centre urbane. În acest context, până la sfârșitul anului 2027 urmează să fie lansate patru platforme industriale multifuncționale.

Referindu-se la programul guvernamental „Reușim”, Eugen Osmochescu a menționat că inițiativa urmărește să creeze condiții mai favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Potrivit oficialului, programul este construit pe trei direcții principale.

„Prima componentă vizează digitalizarea, a doua – reducerea aspectelor birocratice în raportul dintre stat și mediul de afaceri, a treia componentă vizează reușitele noastre. În 2026 ne propunem economii pentru sectorul privat de 5 miliarde de lei. Nu este doar efortul ministerului nostru, ci a tuturor autorităților care trebuie să diminueze din povara de pe mediul de afaceri”, a explicat ministrul dezvoltării economice și digitalizării.

Eugen Osmochescu a declarat că industria, agricultura și tehnologiile informaționale sunt domeniile cu cel mai mare potențial de creștere, iar dezvoltarea infrastructurii industriale în teritoriu reprezintă una dintre prioritățile Guvernului. În acest context, urmează să fie lansate patru platforme industriale multifuncționale, menite să stimuleze activitatea economică în regiuni.

„În 2025 componenta industrială a avut o creștere semnificativă, comparativ cu alți ani. Am identificat trei vehicule de dezvoltare economică: industria, sectorul agricol și sectorul TIC. În perioada 2026-2027 ne propunem lansarea a patru platforme multifuncționale industriale. De ce sunt importante aceste platforme industriale? E vorba de dezvoltarea în afara orașelor mari. În afara municipiilor Chișinău, Cahul și Bălți. Platformele multifuncționale sunt create împreună cu autoritățile publice locale, prin atragerea investițiilor în localități și prin crearea unui ecosistem în jurul acestor platforme”, a precizat vicepremierul.

Potrivit lui, există deja exemple concrete care demonstrează eficiența dezvoltării economice regionale. Acesta a evidențiat rezultatele obținute în crearea clusterelor economice. „Avem deja unele rezultate. Împreună cu partenerii de dezvoltare am reușit dezvoltarea clusterelor economice care, la fel, sunt în afara orașelor mari și care cuprind și regiuni din stânga Nistrului”, a mai spus Eugen Osmochescu.

Dezbaterea publică „Șansa Moldovei la un salt în economie: voință și capacități” este ediția a 351-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.