Tinerii vor avea șansa de a învăța profesii care le vor deschide ușile spre joburi bine plătite, acasă

Noul an școlar vine cu vești bune pentru tinerii care își doresc să îmbrățișeze profesii creative. De la 1 septembrie, studenții vor putea să opteze pentru o diplomă de studii superioare la specialități precum Animația, Game Design și New Media. Toate acestea sunt posibile datorită lansării Programului Profesiile Viitorului: Animație, Dezvoltare Jocuri și Multimedia”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, care promovează economia digitală, creativă și circulară și contribuie la creșterea competitivității industriilor cheie din Moldova.

Programul de studii pentru toate cele șase programe ( (1.)programare de jocuri, (2.) conceptualizarea jocurilor și (3.) crearea de personaje pentru specializarea de Game design, (4.) animație 3D și producția personajelor și elementelor de animație 3D și (5.) animație 2D cu accent pe producția desenelor animate, dar și (6.) producție multimedia pentru specializarea New Media)unt dezvoltate sau validate cu companiile din domeniu, pentru a susține conexiunea ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii.

Michelle Iliev, expertă în educație: „Selectarea celor trei domenii noi care urmează a fi introduse la trei universități din țară a fost posibilă datorită unui efort comun între reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, universități, companii din domeniul creativ și expertiza internațională. Spre exemplu, companiile din domeniul creativ, prin intermediul Asociației COR au mapat necesitățile, au înțeles anume ce fel de specialiști duc lipsă companiile locale, în ce domenii ar vrea să se extindă dar cu dispun de profesioniști calificați.”

Mai mult, cursurile noilor specialități vor fi predate de profesori practicieni inclusiv în laboratoare specializate la „Mediacor”, „Artcor”, „Tekwill”, dar și lectori internaționali care vor fi invitați să țină ore și masterclass-uri specializate.

Michelle Iliev, expertă în educație: „Am început o serie de instruiri cu profesorii, a fost o introducere în aceste noi domenii, iar din toamnă, în paralel cu studenții , profesorii urmează să obțină mai multe cunoștințe despre noile specialități. După o primă generație de absolvenți, să avem capacitatea de a mări numărul de profesori care vor preda complet aceste programe, iar sectorul privat să ofere internshipuri și anumite componente pe partea practică, care va avea loc în cadrul companiilor sau pe teritoriul centrelor de excelență Artcor și Mediacor.”

Începând cu semestrul al doilea, stagiile de practică vor fi efectuate în companii, iar cei mai buni studenți vor beneficia de burse și vor avea ocazia să participe la competiții și evenimente internaționale.

Michelle Iliev, expertă în educație: „În Republica Moldova, pentru următorul an, pentru fiecare dintre aceste industrii, avem nevoie aproximativ de 100 de specialiști noi. Dacă astăzi înrolăm la fiecare specialitate câte trei grupe, vom putea asigura această cerere de pe piață, care este în continuă creștere. Datele statistice arată că piața europeană va avea nevoie în anii 2030 să suplinească 80 de mii de locuri de muncă, iar cifra urmează să crească exponențial.”

Industria de animație

Rapoartele internaționale proiectează că dimensiunea pieței globale de animație va atinge valoarea de aproximativ 642,5 miliarde USD până în 2030, în creștere cu 5,2% din 2021 până în 2030. Forța de muncă în industria animație, necesită înaltă calificare, 93% dintre animatorii de azi au o diplomă de licență și 26% au și o diplomă postuniversitară. La nivel global, mai mult de 50% din oamenii care lucrează sunt freelanceri.

La Admitere 2022, viitorii studenți vor găsi 2 programe noi pentru această specializare : animație 3D cu accent pe producția personajelor și elementelor de animație 3D (pure art) la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și animație 2D cu accent pe producția desenelor animate la Academia de Muzică, Teatru, Arte Plastice.

Industria multimedia

Multimedia este un domeniu care combină diverse medii pentru a crea conținut informativ și captivant pentru un anumit public și include fotografii, imagini video și statice, editare video și audio, design web, arte grafice și animație, scriere de scenarii și media interactive.

Producătorii multimedia își folosesc abilitățile și creativitatea pentru a aduce un proiect multi-platformă de la început până la sfârșit și joacă un rol important în fiecare dintre cele trei faze ale procesului de producție: preproducție, producție și postproducție. Multimedia este o deviere a industriilor de film și producție TV, datorită tehnologiilor noi aplicate.

New media va fi specializare nouă la ciclul licență în cadrul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării și va include în programul de studii crearea produselor creative (film documentar, animații, jocuri video, interfețe de aplicații) în medii digitale și explorarea relațiilor dintre New Media cu alte domenii de studiu pentru a înțelege relațiile dintre tehnologie și cultură.

Suma totală pentru implementarea programului Profesiile Viitorului: Animație, Dezvoltare Jocuri și Multimedia este aproximativ 2 milioane de dolari SUA.

Industria de jocuri (game design)

Dezvoltarea jocurilor video face parte din industria de divertisment, depășind ca mărime pe cea de filme sau Hollywood-ul în sine.

Valoarea industriei în 2021 este de 180 de miliarde de dolari, cu o creștere de 14,4% comparativ cu anul 2020, fiind mai mare decât a tuturor celorlalte industriei de divertisment. Anul pandemic a favorizat și mai mult creșterea, numărul utilizatorilor crescând la 3,2 miliarde, dintre care 22% sunt în Europa. Până în 2025 se estimează că industria va ajunge la valoarea de 268 de miliarde de dolari.

La nivel european peste 100 de mii de tineri lucrează în această industrie, în mare parte în companii mici și mijlocii. Conform datelor studiilor efectuate de Federația dezvoltatorilor de jocuri, industria dispune o forța de muncă cu înaltă calificare, indiferent de țară în jur de 86% deținând o diplomă. 49% din aceștia dețin o diplomă de licență și 29% – diplomă postuniversitară.

Pentru următorii 5 ani, industria la nivel european va avea nevoie de cel puțin 80.000 de specialiști noi, pe lângă cei 80.000 existenți. Doar în Republica Moldova actualmente piața duce lipsă de cel puțin 100 de specialiști, cu o creștere exponențială în următorii 5 ani.

#game design #profesii #mediacor #job #salariu #Artcor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.