Tofan declară război salariilor „nesimțite”: Bonusurile și sporurile, înghețate pentru șefii cu lefuri uriașe

31 Iul. 2026, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 12:57 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan anunță un pachet de măsuri pentru combaterea „salariilor nesimțite” din sectorul public, susținând că Guvernul va verifica manual cele mai mari 100 de pachete salariale și va suspenda, temporar, bonusurile și alte beneficii acordate angajaților cu remunerații foarte mari.

Potrivit premierului, analiza realizată împreună cu reprezentanții Cancelariei de Stat și pe baza datelor furnizate de Serviciul Fiscal de Stat a vizat aproximativ 40.000 de salarii din cadrul a 125 de instituții și întreprinderi publice.

„86% dintre angajați au salarii sub 20.000 de lei. Problema este concentrată la un număr foarte mic de persoane. Circa 439 de oameni, adică 1,1% din total, au salarii mari și foarte mari, iar 152 de persoane câștigă peste 80.000 de lei pe lună”, a declarat Vasile Tofan.

Șeful Executivului a precizat că un salariu ridicat nu reprezintă automat un abuz, deoarece există domenii precum IT, securitatea cibernetică sau aviația, unde statul trebuie să concureze cu sectorul privat pentru a atrage specialiști. Totuși, acesta a subliniat că „excesele” nu vor mai fi tolerate.

Printre primele măsuri anunțate se numără verificarea individuală a celor mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public. În perioada investigațiilor, Guvernul propune suspendarea tuturor bonusurilor, sporurilor, diurnelor și ajutoarelor materiale pentru angajații care încasează salarii de peste 52.200 de lei, echivalentul a trei salarii medii pe economie.

De asemenea, Executivul intenționează să suspende temporar distribuirea profiturilor către conducerea companiilor de stat și instituțiilor publice și să publice un catalog online cu salariile din instituțiile publice, astfel încât cetățenii să poată vedea nivelul de remunerare pentru fiecare funcție și instituție.

O altă măsură anunțată este introducerea unei raportări video periodice din partea conducătorilor întreprinderilor de stat și ai instituțiilor publice, care vor trebui să prezinte public rezultatele activității și informații privind remunerarea.

Premierul a anunțat și un al doilea pachet de reforme, aflat în pregătire. Acesta prevede reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație la trei sau cinci persoane, în funcție de mărimea companiei, eliminarea consiliilor la întreprinderile mici, desființarea comisiilor de cenzori, interzicerea aprobării propriei remunerații de către conducători, plafonarea pachetelor de compensații și revizuirea contractelor de management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.