Tofan declară război salariilor „nesimțite”: Bonusurile și sporurile, înghețate pentru șefii cu lefuri uriașe

Premierul Vasile Tofan anunță un pachet de măsuri pentru combaterea „salariilor nesimțite” din sectorul public, susținând că Guvernul va verifica manual cele mai mari 100 de pachete salariale și va suspenda, temporar, bonusurile și alte beneficii acordate angajaților cu remunerații foarte mari.

Potrivit premierului, analiza realizată împreună cu reprezentanții Cancelariei de Stat și pe baza datelor furnizate de Serviciul Fiscal de Stat a vizat aproximativ 40.000 de salarii din cadrul a 125 de instituții și întreprinderi publice.

„86% dintre angajați au salarii sub 20.000 de lei. Problema este concentrată la un număr foarte mic de persoane. Circa 439 de oameni, adică 1,1% din total, au salarii mari și foarte mari, iar 152 de persoane câștigă peste 80.000 de lei pe lună”, a declarat Vasile Tofan.

Șeful Executivului a precizat că un salariu ridicat nu reprezintă automat un abuz, deoarece există domenii precum IT, securitatea cibernetică sau aviația, unde statul trebuie să concureze cu sectorul privat pentru a atrage specialiști. Totuși, acesta a subliniat că „excesele” nu vor mai fi tolerate.

Printre primele măsuri anunțate se numără verificarea individuală a celor mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public. În perioada investigațiilor, Guvernul propune suspendarea tuturor bonusurilor, sporurilor, diurnelor și ajutoarelor materiale pentru angajații care încasează salarii de peste 52.200 de lei, echivalentul a trei salarii medii pe economie.

De asemenea, Executivul intenționează să suspende temporar distribuirea profiturilor către conducerea companiilor de stat și instituțiilor publice și să publice un catalog online cu salariile din instituțiile publice, astfel încât cetățenii să poată vedea nivelul de remunerare pentru fiecare funcție și instituție.

O altă măsură anunțată este introducerea unei raportări video periodice din partea conducătorilor întreprinderilor de stat și ai instituțiilor publice, care vor trebui să prezinte public rezultatele activității și informații privind remunerarea.

Premierul a anunțat și un al doilea pachet de reforme, aflat în pregătire. Acesta prevede reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație la trei sau cinci persoane, în funcție de mărimea companiei, eliminarea consiliilor la întreprinderile mici, desființarea comisiilor de cenzori, interzicerea aprobării propriei remunerații de către conducători, plafonarea pachetelor de compensații și revizuirea contractelor de management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.