Topul salariilor „nesimțite”! BNM și MOLDATSA adună peste jumătate dintre lefurile de lux din sistemul public

31 Iul. 2026, 13:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 13:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) și întreprinderea de stat MOLDATSA concentrează peste jumătate dintre salariile de peste 50.000 de lei din sectorul public, potrivit unei analize prezentate de premierul Vasile Tofan, realizată pe baza datelor Serviciului Fiscal de Stat pentru aproximativ 40.000 de angajați din 125 de instituții și întreprinderi publice.

Datele arată că 439 de persoane, echivalentul a 1,1% din totalul angajaților analizați, încasează salarii nete de peste 50.000 de lei, iar 152 de persoane au remunerații care depășesc 80.000 de lei pe lună.

În fruntea clasamentului după numărul angajaților cu salarii de peste 50.000 de lei se află Banca Națională a Moldovei, cu 124 de persoane, dintre care 61 încasează peste 80.000 de lei lunar. Pe locul doi se situează MOLDATSA, cu 102 angajați remunerați cu peste 50.000 de lei, dintre care 60 depășesc pragul de 80.000 de lei.

Urmează ANRE, cu 36 de salarii de peste 50.000 de lei și șase de peste 80.000 de lei, Energocom, cu 24 de salarii care depășesc 50.000 de lei și unul de peste 80.000 de lei, precum și Agenția de Guvernare Electronică, unde 12 angajați câștigă peste 50.000 de lei.

Dacă este analizată salariul median net, clasamentul este condus de ANRE, cu 43.981 de lei, urmată de MOLDATSA – 43.200 de lei, Energocom – 36.964 de lei, Agenția de Guvernare Electronică – 32.500 de lei și Banca Națională a Moldovei – 30.341 de lei.

Analiza Guvernului mai arată că 85,8% dintre angajații din instituțiile analizate au salarii nete sub 20.000 de lei, iar salariul median în întregul sector analizat este de aproximativ 9.000 de lei.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.