Prețul rapiței s-a topit! Cumpărătorii din Moldova profită și reduc ofertele

Corecția de pe bursa europeană MATIF începe să se resimtă și în piața fizică din Republica Moldova, unde cumpărătorii reduc deja prețurile de achiziție pentru rapiță. Economistul Iurie Rija avertizează că, în lipsa unei reveniri peste pragul de 535–536 euro pe tonă, orice creștere a cotațiilor trebuie privită doar ca o corecție tehnică temporară.

Contractul MATIF cu scadența în noiembrie a închis ședința din 30 iulie la 527,75 euro/tonă, în scădere cu 3,50 euro față de ziua precedentă. În timpul sesiunii, prețul a urcat până la 535,75 euro/tonă, însă valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația aproape de minimul ședinței, de 526,50 euro/tonă.

Potrivit analizei, față de maximul atins la 23 iulie, contractul MATIF a pierdut 35,75 euro/tonă, ceea ce reprezintă o depreciere de 6,3%. Totodată, nivelul tehnic de 529 euro/tonă a fost spart în jos, fără semnale clare de inversare a tendinței.

Datele privind pozițiile deschise indică o reducere cu 6%, până la 125,1 mii de contracte, ceea ce sugerează că scăderea este determinată în principal de închiderea pozițiilor speculative de cumpărare și nu de apariția unor noi pariuri masive pe deprecierea pieței.

Semnalele externe rămân nefavorabile. Uleiul de soia, canola, petrolul Brent și motorina au înregistrat scăderi, în timp ce doar boabele de soia au afișat un ușor avans. În opinia economistului, influența negativă a pieței uleiurilor vegetale și a energiei este suficient de puternică pentru a menține presiunea asupra rapiței.

În Republica Moldova, în nordul țării, prețurile efective de achiziție se situează în prezent între 9,40 și 9,60 lei/kg cu TVA, iar ofertele publice de cumpărare testează deja niveluri mai reduse, de 9,20–9,50 lei/kg cu TVA. În Ucraina, fabricile oferă aproximativ 20.000–21.000 grivne/tonă, iar în porturi cotațiile sunt de 22.000–23.000 grivne/tonă. Pentru portul Constanța, reperul de piață rămâne 510–517 euro/tonă.

În evaluarea sa, Iurie Rija estimează că principala zonă de suport tehnic este cuprinsă între 525 și 528 euro/tonă. Dacă acest nivel va rezista, piața ar putea reveni temporar spre 531–536 euro/tonă. În schimb, o închidere sub 525 euro/tonă ar putea accelera scăderea către 518–520 euro/tonă.

Pentru următoarele 5–7 zile, economistul estimează că rapița va evolua într-un interval de 518–536 euro/tonă, iar până la o stabilizare peste pragul de 535–536 euro/tonă, perspectiva pieței rămâne una prudentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.