Tofilat face praf reforma lui Spînu de sciziune a CFM: Este o incapacitate de concentrare pe priorități

Oleg Tofilat, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și fost director al Căii Ferate din Moldova (CFM), a criticat dur planurile Guvernului de a împărți CFM în trei întreprinderi separate. În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, Tofilat a declarat că această măsură nu va funcționa și va necesita alocări consistente din partea statului.

„Ceea ce aud eu de la Guvern că CFM trebuie împărțită chirurgical în trei întreprinderi este o inepție crâncenă. Nu va funcționa acest lucru și, dacă va lucra, va fi doar prin alocări consistente din partea statului. Nici chiar în Georgia nu s-a mers pe așa ceva. Au lăsat-o cu autonomie internă și e normal să ai o separare între operatorul de infrastructură și de marfă, dar asta nu înseamnă că trebuie să le separi în întreprinderi distincte. Dar și chiar dacă vrei să o faci, trebuie să existe finanțări ulterioare și să ai grijă cum să asiguri lichiditatea în companie. Să desfaci întreprinderea este incapacitate de a te concentra pe priorități,” a declarat Tofilat.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a susținut anterior necesitatea unei reforme majore pentru CFM, afirmând că operatorul de stat nu mai poate funcționa în modul în care a funcționat până acum și că ar urma să fie separat în trei întreprinderi distincte. „Calea ferată are nevoie de o reformă serioasă. Nu mai poate funcționa cum a funcționat. Sunt sigur că după reformare, foarte rapid vom avea o companie competitivă și care va putea plăti salariile,” a adăugat Spînu.

Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu pierderi uriașe și are restanțe la plata salariilor angajaților încă din luna martie. Eset vorba de 70 de milioane de lei.

La capitolul infrastructură, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.