Tofilat face praf reforma lui Spînu de sciziune a CFM: Este o incapacitate de concentrare pe priorități

Oleg Tofilat, directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și fost director al Căii Ferate din Moldova (CFM), a criticat dur planurile Guvernului de a împărți CFM în trei întreprinderi separate. În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, Tofilat a declarat că această măsură nu va funcționa și va necesita alocări consistente din partea statului.

„Ceea ce aud eu de la Guvern că CFM trebuie împărțită chirurgical în trei întreprinderi este o inepție crâncenă. Nu va funcționa acest lucru și, dacă va lucra, va fi doar prin alocări consistente din partea statului. Nici chiar în Georgia nu s-a mers pe așa ceva. Au lăsat-o cu autonomie internă și e normal să ai o separare între operatorul de infrastructură și de marfă, dar asta nu înseamnă că trebuie să le separi în întreprinderi distincte. Dar și chiar dacă vrei să o faci, trebuie să existe finanțări ulterioare și să ai grijă cum să asiguri lichiditatea în companie. Să desfaci întreprinderea este incapacitate de a te concentra pe priorități,” a declarat Tofilat.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a susținut anterior necesitatea unei reforme majore pentru CFM, afirmând că operatorul de stat nu mai poate funcționa în modul în care a funcționat până acum și că ar urma să fie separat în trei întreprinderi distincte. „Calea ferată are nevoie de o reformă serioasă. Nu mai poate funcționa cum a funcționat. Sunt sigur că după reformare, foarte rapid vom avea o companie competitivă și care va putea plăti salariile,” a adăugat Spînu.

Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu pierderi uriașe și are restanțe la plata salariilor angajaților încă din luna martie. Eset vorba de 70 de milioane de lei.

La capitolul infrastructură, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic ungar MOL se apropie de preluarea companiei petroliere sârbe NIS, în contextul în care sancțiunile impuse de Statele Unite obligă grupul rus Gazprom să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Informația este relatată de Bloomberg, citată de presa regională.

Potrivit ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, MOL și Gazprom Neft urmează să anunțe în următoarele zile un acord privind vânzarea participației rusești în NIS. După finalizarea tranzacției, Ungaria intenționează să solicite autorităților americane ridicarea sancțiunilor aplicate rafinăriei sârbe, care au intrat în vigoare în luna octombrie trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Serbia s-a confruntat în ultimele luni cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți, fiind nevoită să recurgă la livrări de urgență din partea MOL, după aplicarea sancțiunilor împotriva NIS. Măsurile restrictive au fost suspendate temporar la finalul lunii decembrie, pentru a permite negocieri privind schimbarea structurii de acționariat.

Péter Szijjártó a declarat că MOL își propune să obțină pachetul de control al NIS, ceea ce ar consolida poziția grupului ungar, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia. Declarațiile oficialului au avut un impact imediat pe bursă, acțiunile MOL înregistrând o creștere de peste 2%, iar avansul anual ajungând la aproximativ 18%.

În prezent, companiile afiliate Gazprom controlează circa 56% din acțiunile NIS, statul sârb deține aproximativ 30%, iar restul aparține acționarilor minoritari. Autoritățile de la Belgrad și-au exprimat intenția de a-și majora participația cu cinci puncte procentuale. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a precizat că obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul acestei săptămâni, iar un acord obligatoriu privind transferul de proprietate să fie semnat înainte de a solicita oficial Statelor Unite anularea sancțiunilor.

Activele NIS includ rafinăria de la Pančevo, cu o capacitate de procesare de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, precum și o rețea extinsă de benzinării în Serbia, România, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina.