Top cărți de educație financiară. Învață să-ți organizezi eficient banii de la oameni care au avut succes

Sfaturile și învățăturile financiare sunt un lucru binevenit într-o perioadă dominată de incertitudini și temeri în ce privește capacitatea românului care are venituri medii să se descurce cu cheltuielile. Vezi ce cărți s-au scris despre modul în care îți poți administra banii pentru a putea să îți alegi lectura cea mai potrivită nevoilor tale economice.

Educația financiară este un set complex de cunoștințe și abilități privind realitățile economice care ne înconjoară – de la alegerea produselor de la piața agroalimentară de la colț, la achizițiile online de produse tehnologice la cântărirea ofertelor băncilor și a tipurilor de împrumuturi pe care le poți lua pentru a ieși cât mai avantajos, scrie WallStreet.ro.

O abilitate pe care o au persoanele care posedă o educație financiară solidă este aceea de a economisi regulat din veniturile dobândite, pentru a putea să aibă bani deoparte pe care să îi înmulțească băgându-i în investiții inteligente – în active financiare, în posesiuni sau proiecte imobiliare ori în susținerea anumitor afaceri. În cărțile de mai jos, autorii – oameni de afaceri de succes, retrași între timp sau încă activi, dezbat aceste probleme și îți pun la dispoziție sfaturile lor.

Dave Ramsey – Transformarea financiară totală

Omul de afaceri și de televiziune american Dave Ramsey oferă prin cartea sa, Transformarea financiară totală, un set de învățături privind prejudecățile legate de bani. El pornește de la premisa că multe persoane sunt iresponsabile zi de zi, fără să își dea seama, în ce privește administrarea propriilor venituri.

Astfel, el pune la dispoziție un model pentru strângerea treptată a unei sume minime pe care să o folosești pentru a începe investiții și pentru plata datoriilor. Totodată, el atrage atenția și asupra împărțirii profiturilor din investiții, atât pentru reinvestire cât și pentru perioade mai grele, cum ar fi vârsta de pensionare, probleme de sănătate etc.

Ce este educația financiară… de fapt?

Scrisă de Robert T. Kiyosaki, fondatorul unei companii de consultanță financiară, cartea Ce este educația financiară…de fapt? explică, între altele, de ce este ineficient să strângi bani și să îi ții într-o bancă sau să îi bagi la ciorap.

Aceasta oferă argumente convingătoare despre modul în care îți poți investi economiile în așa fel încât să le transformi din unele pasive în active. De asemenea, oferă sfaturi valoroase despre informațiile zilnice pe care trebuie să le urmărești pentru a intra între persoanele care știu să își organizeze banii și cheltuielile în așa fel încât să rămână pe plus.

Principiul 80/20

Autorul Richard Coch aplică un principiu științific la viața de bussines și personală în ce privește administrarea banilor și a eficientizării efortului de economisire și de cheltuire. Cartea scrisă de Coch – Principiul 80/20 merge chiar dincolo de chestiunile financiare, demonstrând matematic cum poate fi îmbunătățită folosirea timpului și a eforturilor pentru obținerea unor rezultate optime. Descoperit anterior de sociologul și economistul Vilfredo Pareto, Principiul 80/20 susține că majoritatea (80%) din ce se întâmplă în viața unui om are la bază o minoritate de cauze și inițiative/acțiuni (20%).

Alchimia Finanțelor

Soroș este economistul despre care s-a titrat că „a spart Banca Angliei”, după ce a intrat cu 10 miliarde de lire sterline împotriva cursului urmărit de banca centrală britanică pentru moneda națională, provocând, de Miercurea Neagră, din septembrie 1992, pierderi semnificative acesteia și câștigând 1 miliard de lire.

În cartea sa Alchimia Finanțelor oferă observații personale valoroase despre mișcările de valută și de capital și despre modul în care se poate câștiga de pe urma acestora. O altă lucrare în care Soroș face observații de acest gen care pot fi folositoare pentru cei ce vor să facă investiții este Noua paradigmă a piețelor financiare, în care face referiri la criza financiară din 2008.

Cum să devii bogat – Donald Trump

Oricât de controversat este fostul președinte american, nu i se poate contesta statutul de miliardar care are sub stilou zeci de business-uri. , el a scris cartea Cum să devii bogat, în care prezintă atât inițiative de investiții mici și mari, cât și obiceiuri cotidiene pe care trebuie să le aibă o persoană care urmărește să își înmulțească veniturile. Trump a descris, de asemenea, moduri în care ar trebui oamenii să își planifice investițiile.

Abordarea inteligentă a pieței Forex

Apărută în anul 2014, cartea este una dintre puținele lucrări în limba română dedicate tranzacționării pe Piața Monetară Internațională (Foreign Exchange Market), unde se tranzacționează și perechi valutare în care este inclus leul românesc (leu-euro, leu-dolar etc.) și a fost scrisă de Cliff Watchel, analist cu experiență de mai multe decenii în tranzacționarea financiară.

Acesta explică concepte precum tranzacționarea în marjă, efectul de levier și modul în care se face analiza tehnică și analiza fundamentală pentru o tranzacționare sistematică. O carte asemănătoare este 100% Forex: Învățăm și câștigăm, apărută cu câțiva ani mai devreme și care explică, de asemenea, chestiuni precum investițiile pe piața de capital sau în alte active financiare precum aurul.

Standardul Bitcoin

Standardul Bitcoin, scrisă de Saifedean Ammous, cadru didactic universitar pe probleme economice, precum și Revoluția Blockchain explică în detaliu ce sunt activele digitale (criptomonedele), care este tehnologia din spatele lor și cum se pot câștiga bani din tranzacții cu acestea. Ei prezintă de asemenea riscurile aduse din investițiile în criptomonede și, foarte important, principiul de funcționare în tranzacționarea acestor valute digitale.

#cărți #Educație Financiară #succes #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Presiunea tot mai mare asupra exporturilor agricole ucrainene riscă să transforme problema cerealelor într-o criză regională de logistică, iar Republica Moldova se află chiar între volumele de marfă care caută ieșire și infrastructura dunăreană care trebuie să le preia. Economistul Iurie Rija avertizează că această situație poate aduce oportunități pentru Moldova, dar și o concurență dură pentru vagoane, locomotive, camioane, barje, silozuri și capacități portuare.

Potrivit analizei economistului, în cazul menținerii restricțiilor asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unor căi normale de export. Rija precizează însă că cifra reprezintă o extrapolare, nu cantitatea deja blocată.

În septembrie, Ucraina ar fi exportat aproximativ 2,4 milioane de tone de produse agricole, echivalentul a circa 46% din volumul considerat necesar. Diferența de aproximativ 2,9 milioane de tone lunar, proiectată pentru un an, conduce la un deficit potențial de aproape 35 de milioane de tone.

Problema riscă să se răsfrângă direct asupra viitoarei producții agricole. În lipsa exporturilor, fermierii încasează mai puțini bani și dispun de resurse mai mici pentru finanțarea următoarei campanii. În timp ce planificarea oficială pentru grâul de toamnă indică aproximativ 4,5 milioane de hectare, față de 4,6 milioane anterior, alte estimări vorbesc despre o reducere cu 20%, iar scenariile pesimiste ajung la 35-40%.

Ucraina solicită extinderea tranzitului prin Uniunea Europeană și aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru compensarea costurilor logistice suplimentare. Rija atrage însă atenția că infrastructura nu poate fi extinsă rapid doar prin decizii administrative, iar România și Polonia semnalează deja limitele capacităților disponibile.

Situația de pe Dunăre ilustrează cel mai bine blocajul. La 5 octombrie, aproximativ 80 de nave se aflau în așteptare în rada Sulina, iar alte circa 40 erau în interiorul Dunării, după ce Canalul Sulina fusese închis timp de șapte zile. După reluarea navigației, infrastructura trebuie să gestioneze concomitent navele care ies spre mare și cele care așteaptă să intre.

În ultimele două zile, aproximativ 10 nave au plecat de la Mila 44 și alte șase de la Mila 36, iar pentru 5 octombrie era estimată plecarea altor șapte nave de la Mila 44. În același timp, noi nave continuă să se acumuleze la Milele 44, 64 și 71.

Rija atrage atenția că existența unei rute alternative pe hartă nu înseamnă automat existența capacității necesare pentru export. Cerealele au nevoie de vagoane și camioane, silozuri, terminale de transbordare, barje și nave, piloți, formalități portuare, condiții meteorologice favorabile și, în final, acces efectiv la mare.

Inclusiv pescajul influențează cantitatea de marfă transportată. La 5 octombrie, pescajul maxim de siguranță indicat era de aproximativ 7,01 metri pe Sulina, 6,7 metri pe relația Izmail–Mila 44 și doar 5,5 metri pe Bâstroe. Un pescaj mai mic poate obliga navele să încarce mai puțin, reducând capacitatea efectivă a coridorului.

„Iar timpul începe să coste aproape la fel de mult ca distanța”, constată economistul. Staționarea navelor, întârzierile trenurilor sau ale barjelor și blocarea canalelor se transformă în costuri suplimentare de transport, demurrage și finanțare, care ajung în cele din urmă să reducă prețul oferit producătorului.

Pentru Republica Moldova, situația poate deveni deosebit de importantă în lunile următoare. Presiunea asupra rutelor tradiționale ar putea direcționa volume suplimentare de mărfuri ucrainene către Reni și Izmail, tranzitul feroviar prin Moldova, Portul Giurgiulești, Galați și alte capacități de transbordare de pe Dunăre.

Acest flux poate aduce venituri și investiții în infrastructura logistică moldovenească, însă există și riscul ca exportatorii autohtoni să intre în competiție directă cu mărfurile ucrainene pentru aceleași vagoane, locomotive, barje, camioane, silozuri, dane și intervale de operare.

În opinia lui Rija, întrebarea pentru Republica Moldova nu este dacă trebuie să existe mai mult sau mai puțin tranzit ucrainean, ci cât tranzit poate procesa infrastructura țării fără să afecteze fluxurile locale și câtă valoare adăugată poate păstra economia moldovenească din fiecare tonă care îi traversează teritoriul.

„Într-o asemenea piață, geografia este un avantaj numai atunci când este susținută de infrastructură”, concluzionează economistul. În lunile următoare, competiția în regiunea Mării Negre și a Dunării ar putea să nu mai fie doar pentru producerea cerealelor la cel mai mic preț, ci și pentru cine reușește să le depoziteze, să le transbordeze și să le transporte cel mai rapid către mare.