Topul celor mai folosite parole în 2022. Majoritatea pot fi sparte într-o secundă

Cea mai folosită parolă la nivel mondial rămâne şi anul acesta cuvântul „parolă”, menţinându-se în top şi şirurile de cifre în ordine crescătoare sau înşiruirea de la stânga la dreapta a primelor litere de pe tastatură, arată un studiu realizat de compania de securitate cibernetică NordPass, citat e digi24.ro.

83% dintre parolele aflate în top 200 pot fi sparte de un hacker în mai puţin de o secundă, mai arată studiul.

Şi anul acesta, cea mai folosită parolă la nivel internaţional rămâne cuvântul: „parolă”, pe locurile doi şi trei situându-se: „123456” şi „123456789”. În fruntea topului mai apar „qwerty” sau repetări ale aceleiaşi cifre, de exemplu: „111111”.

Printre cele mai utilizate parole mai găsim: „internet”, „computer” sau „secret”.

NordPass a analizat date din 30 de ţări pentru realizarea topului şi a observat şi alte tendinţe. „Tinder”, de exemplu, este parola a 36.384 de utilizatori, iar „Oscar” a 62.983 de utilizatori. Populare rămân şi numele de filme şi seriale.

Astfel, parola: „Batman” este folosită de 2.562.776 de utilizatori, „Euphoria” de 53.993, iar „Encanto” de 10.808.

#parole #frecvent #folosite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.