Topul muncii la negru! Domeniile unde muncesc cei mai mulți moldoveni

05 Dec. 2023, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2023, 09:53 // Actual //  bani.md

Munca nedeclarată printre salariați a înregistrat o creștere semnificativă în trimestrul III al anului curent, constituind 8,2%, comparativ cu 6,8% în aceeași perioadă a anului 2022. Practica angajării fără încheierea contractelor individuale de muncă, bazate pe înțelegeri verbale, este mai răspândită în rândul bărbaților, cu o proporție de 10,1%, în timp ce la femei acest procent a fost de 6,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar pe baza înțelegerilor verbale sunt înregistrate în sectoarele agricol (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4,0%) și comerț (2,0%).

În ceea ce privește sectorul informal al economiei, aproximativ 17,2% din totalul persoanelor ocupate în Republica Moldova au desfășurat activități în acest domeniu. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3% din totalul angajaților, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a fost înregistrată la 12,0%. De asemenea, s-a observat că cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este în construcții, unde 70,6% din totalul lucrătorilor sunt angajați informal.

Din numărul total de persoane ocupate informal, salariații au alcătuit 27,3%. Din totalul salariaților, 8,9% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Datele statsitice relevă că forța de muncă, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a înregistrat o creștere de 5,0%, ajungând la 947,1 mii de persoane în comparație cu trimestrul III 2022. Populația ocupată în aceeași categorie de vârstă a crescut cu 3,2%, atingând 907,9 mii de persoane. Totuși, rata șomajului la nivel de țară a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,1%, cu o diferență de 1,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent (2,5%).

În cadrul analizei asupra forței de muncă, s-a constatat că ponderea bărbaților a fost mai înaltă decât cea a femeilor, cu 50,6% față de 49,4%. De asemenea, mediul rural a avut o pondere mai mare în comparație cu cel urban, cu 55,6% și, respectiv, 44,4%.

În ceea ce privește rata șimajului, de țară a înregistrat o valoare de 4,1%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de trimestrul III 2022, iar rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 4,2%, fiind mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (2,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.