Topul muncii la negru! Domeniile unde muncesc cei mai mulți moldoveni

Munca nedeclarată printre salariați a înregistrat o creștere semnificativă în trimestrul III al anului curent, constituind 8,2%, comparativ cu 6,8% în aceeași perioadă a anului 2022. Practica angajării fără încheierea contractelor individuale de muncă, bazate pe înțelegeri verbale, este mai răspândită în rândul bărbaților, cu o proporție de 10,1%, în timp ce la femei acest procent a fost de 6,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar pe baza înțelegerilor verbale sunt înregistrate în sectoarele agricol (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4,0%) și comerț (2,0%).

În ceea ce privește sectorul informal al economiei, aproximativ 17,2% din totalul persoanelor ocupate în Republica Moldova au desfășurat activități în acest domeniu. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3% din totalul angajaților, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a fost înregistrată la 12,0%. De asemenea, s-a observat că cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este în construcții, unde 70,6% din totalul lucrătorilor sunt angajați informal.

Din numărul total de persoane ocupate informal, salariații au alcătuit 27,3%. Din totalul salariaților, 8,9% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Datele statsitice relevă că forța de muncă, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a înregistrat o creștere de 5,0%, ajungând la 947,1 mii de persoane în comparație cu trimestrul III 2022. Populația ocupată în aceeași categorie de vârstă a crescut cu 3,2%, atingând 907,9 mii de persoane. Totuși, rata șomajului la nivel de țară a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,1%, cu o diferență de 1,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent (2,5%).

În cadrul analizei asupra forței de muncă, s-a constatat că ponderea bărbaților a fost mai înaltă decât cea a femeilor, cu 50,6% față de 49,4%. De asemenea, mediul rural a avut o pondere mai mare în comparație cu cel urban, cu 55,6% și, respectiv, 44,4%.

În ceea ce privește rata șimajului, de țară a înregistrat o valoare de 4,1%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de trimestrul III 2022, iar rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 4,2%, fiind mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (2,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu în plic #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce marile hub-uri europene intră într-un blocaj fără precedent, cu zboruri anulate și flote trase pe dreapta, Aeroportul Internațional Istanbul funcționează la turație maximă, devenind punctul central al aviației globale.

Analiza realizată de Sunay Omer de la Bechtel Corporation arată că, pe fondul crizei de combustibil, centrul de greutate al transportului aerian s-a mutat rapid spre Bosfor, acolo unde accesul la kerosen face diferența dintre zbor și blocaj total.

În primăvara anului 2026, kerosenul a devenit o resursă strategică, iar succesul companiilor aeriene nu mai ține de servicii sau prețuri, ci de capacitatea de alimentare. În acest context, Turkish Airlines beneficiază de un avantaj decisiv, fiind susținută de infrastructura energetică internă a Turciei. Controlul asupra rafinăriilor precum STAR Refinery și Tüpraş asigură un flux stabil de combustibil și costuri competitive, în timp ce rivalii europeni sunt loviți de scumpiri și lipsuri.

Diferența este vizibilă în teren. Operatorii din Europa, inclusiv Lufthansa Group, sunt nevoiți să reducă drastic zborurile și să declare situații de forță majoră, în timp ce Istanbulul preia rolul de hub principal între Est și Vest. Blocajele din Dubai și Doha, generate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, au amplificat această mutare, redirecționând fluxuri masive de pasageri și mărfuri către Turcia.

Indicatorii din aprilie 2026 confirmă schimbarea de paradigmă. Turkish Airlines operează o rețea de peste 340 de destinații și menține o rată de regularitate de aproximativ 98%, atrăgând tot mai multe contracte corporate și consolidându-și poziția ca principal nod de conexiune între Asia și Europa. Într-un moment în care alte companii pierd cotă de piață, operatorul turc capitalizează pe o combinație rară de avantaj geografic și securitate energetică.

Analiza lui Sunay Omer sugerează că această criză marchează începutul unei noi etape în aviația globală, în care Istanbulul nu mai este doar o alternativă, ci devine centrul sistemului. Dacă în trecut dominația aparținea hub-urilor europene, iar ulterior marilor companii din Golf, actuala criză pare să fi deschis „Era Bosforului”, în care capacitatea de a asigura combustibilul devine principalul avantaj competitiv.

În acest context, Aeroportul Istanbul, considerat la lansare un proiect supradimensionat, se dovedește a fi o investiție strategică adaptată unei lumi instabile. Concluzia analizei este clară: într-o economie globală afectată de penurie, cel mai mare lux nu mai este confortul, ci simpla posibilitate de a decola, iar în acest moment Istanbulul pare să fi câștigat această cursă.

#kerisen #aviatie #istanbul