Topul muncii la negru! Domeniile unde muncesc cei mai mulți moldoveni

05 Dec. 2023, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Dec. 2023, 09:53 // Actual //  bani.md

Munca nedeclarată printre salariați a înregistrat o creștere semnificativă în trimestrul III al anului curent, constituind 8,2%, comparativ cu 6,8% în aceeași perioadă a anului 2022. Practica angajării fără încheierea contractelor individuale de muncă, bazate pe înțelegeri verbale, este mai răspândită în rândul bărbaților, cu o proporție de 10,1%, în timp ce la femei acest procent a fost de 6,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar pe baza înțelegerilor verbale sunt înregistrate în sectoarele agricol (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4,0%) și comerț (2,0%).

În ceea ce privește sectorul informal al economiei, aproximativ 17,2% din totalul persoanelor ocupate în Republica Moldova au desfășurat activități în acest domeniu. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3% din totalul angajaților, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a fost înregistrată la 12,0%. De asemenea, s-a observat că cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este în construcții, unde 70,6% din totalul lucrătorilor sunt angajați informal.

Din numărul total de persoane ocupate informal, salariații au alcătuit 27,3%. Din totalul salariaților, 8,9% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Datele statsitice relevă că forța de muncă, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a înregistrat o creștere de 5,0%, ajungând la 947,1 mii de persoane în comparație cu trimestrul III 2022. Populația ocupată în aceeași categorie de vârstă a crescut cu 3,2%, atingând 907,9 mii de persoane. Totuși, rata șomajului la nivel de țară a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,1%, cu o diferență de 1,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent (2,5%).

În cadrul analizei asupra forței de muncă, s-a constatat că ponderea bărbaților a fost mai înaltă decât cea a femeilor, cu 50,6% față de 49,4%. De asemenea, mediul rural a avut o pondere mai mare în comparație cu cel urban, cu 55,6% și, respectiv, 44,4%.

În ceea ce privește rata șimajului, de țară a înregistrat o valoare de 4,1%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de trimestrul III 2022, iar rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 4,2%, fiind mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (2,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.