Topul principalelor centre financiare globale

New York a rămas principalul centru financiar global, în timp ce Londra şi-a păstrat locul doi, iar oraşele din China au înregistrat scăderi în clasament.

Rezultatele din indicele Global Financial Centres (GFCI), publicat de Z/Yen Group în parteneriat cu China Development Institute, constituie o mare uşurare în special pentru City of London, care încearcă să recâştige terenul pierdut după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

În privinţa centrelor fintech (tehnologie financiară), New York şi Shanghai şi-au păstrat primele poziţii, în timp ce Londra a urcat două poziţii, ajungând pe locul trei.

„Performanţa relativ solidă a New York-ului şi Londrei sugerează că sectoarele financiare din aceste oraşe au reuşit să-şi sprijine performanţa în pofida schimbărilor radicale în modul de lucru din ultimele 18 luni”, informează GFCI.

Pe locurile trei şi patru sunt Hong Kong şi Singapore, ambele pierzând 25 de puncte în clasament.

„Vedem două tendinţe: încredere în redresare în economiile din America de Nord şi Europa Occidentală, după şocul provocat de pandemie în 2020, şi o stabilizare a centrelor din regiunea Asia-Pacific. Competiţia rămâne strânsă rândul primelor clasate”, a apreciat Michael Mainelli, preşedinte executiv al Z/Yen.

Din Europa, sunt prezente în topul primelor 20 de centre financiare globale oraşele Paris (10) Frankfurt (14), Amsterdam (17) şi Geneva (20).

Luna aceasta, grupul de lobby financiar TheCityUK a sfătuit guvernul Marii Britanii să reducă impozitele pentru bănci şi să facă mai uşoară angajarea de personal de peste hotare, pentru a ajuta în următorii cinci ani Londra să-şi recâştige prima poziţie în clasamentul privind principalele centre financiare globale, ocupată acum de New York.

„După unele statistici, Regatul Unit pierde teren: Londra este depăşită în fiecare an de New York, în topul principalelor centre financiare globale, în timp ce alte centre se consolidează”, susţine TheCityUK.

Centrul financiar american a depăşit Londra în 2018, iar New York-ul domină listările bursiere.

„Prin urmare, Marea Britanie trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea internaţională pentru a redeveni principalul centru financiar global”, se arată în document.

Ministerul de Finanţe pregăteşte reforme pentru a face piaţa londoneză de capital mai competitivă iar TheCityUK a anunţat un obiectiv pe cinci ani pentru ca Londra să-şi depăşească rivalii, prin reducerea impozitelor, vize şi alte reglementări.

Devenind un hub global pentru datele financiare, investiţii sustenabile şi gestionarea riscurilor vor fi cruciale pentru a ajuta Regatul Unit să-şi recâştige poziţia, apreciază TheCityUK.

Cea mai importantă problemă peste firmele financiare este să poată face angajări din întreaga lume, consideră şeful TheCityUK, Miles Celic.

#centru financiar global #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.