Tot ce trebuie să știm despre pașaportul COVID. Unde va fi folosit, cât va fi valabil și ce vaccinuri sunt acceptate - Bani.md

Pe 20 mai, Parlamentul European şi statele UE au ajuns la un acord asupra certificatului sanitar european pentru COVID-19, menit să faciliteze călătoriile în interiorul blocului comunitar în condiţii de pandemie. Iată tot ce trebuie să știm despre pașaportul COVID.

În prezent, Parlamentul și Consilliul European analizează modalitățile prin care poate fi formalizată legislația în ceea ce privește documentul, una dintre cele mai așteptate măsuri în vreme de pandemie, scrie Euronews.com.

Certificatul digital COVID, sau anterior numit certificatul/pașaportul verde va circula la nivelul Uniunii Europene va permite desfășurarea călătoriilor fără restricții, între cele 27 de state membre. De asemenea, vor fi incluse și anumite state care nu fac parte din Uniune.

Pașaportul va conține informații despre statusul vaccinării, rezultatul pozitiv sau negativ al unui test COVID-19. Certificatul va fi disponibil în format digital sau în format fizic/hârtie și va conține un cod QR.

Când vom putea face rost de pașaportul COVID-19?

Autoritățile speră ca pașaportul să fie gata până în luna iunie. Regulamentul va intra în vigoare la 1 iulie și vom avea la dispoziție o perioadă de șase săptămâni de implementare și de deprindere a folosirii pașaportului.

Ursula von der Leyen a precizat că documentul va intra în posesia statelor membre în câteva zile, ceea ce înseamnă că statele vor avea timp să pregătească reguli naționale de utilizare a documentului.

Pașaportul COVID-19 va fi obținut contra plată?

Documentul va fi obținut gratuit.

Ce vaccinuri anti-COVID sunt recunoscute pentru eliberarea pașaportului?

Pentru eliberarea pașaportului COVID sunt valide toate vaccinurile autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului:

Pfizer/BioNTech,
Moderna,
AstraZeneca,
Johnson & Johnson.

Statele membre UE vor avea posibilitatea de a decide dacă acceptă și turiști vaccinați cu alte seruri, în afară de cele menționate mai sus.

Vom putea călători dacă nu suntem vaccinați?

Călătoriile vor fi posibile chiar dacă nu sunteți vaccinați, în acest caz veți avea nevoie de de un test Covid-19 sau să respecte regimul de carantină.

Ce teste sunt acceptate în UE?

În UE se acceptă testele NAAT (Nucleic Acid Amplification Test) sau PCR, cum le cunoaștem noi sunt cele care vor fi recunoscute în pașaportul COVID.

În plus, vor fi recunoscute și testele antigen (mai ieftine decât cele PCR). Pentru moment, nu sunt acceptate testele antigen efectuate individual.

Pașaportul poate fi folosit pentru călătorii în Marea Britanie sau Elveția?

Uniunea Europeană a stipulat deja faptul că pașaportul COVID poate fi implementat în țările din EEA (Islanda, Liechtenstein și Norvegia), dar și în Elveția.

Dar Norvegia și Elveția au cerut să creeze propriile lor certificate de vaccinare, care să fie compatibile cu modelul folosit de Uniune. Comparativ cu acestea, Islanda a permis deja, de câteva luni, intrarea mai multor turiști europeni vaccinați.

Referitor la folosirea certificatuli în Marea Britanie încă se poartă discuții, în prezent țara folosește propriul certificat de vaccinare, prin intermediul Serviciului Național de Sănătate. De asemenea, Marea Britanie a autorizat și utilizarea unui sistem de culori (roșu, galben și verde) pentru călătoriile internaționale.

Conform listei, turiștii din țările de pe lista roșie pot intra doar dacă sunt britanici sau irlandezi și dacă au statut de rezident britanic. Cei care vin din statele de pe lista galbenă trebuie să efectueze un test COVID înainte de plecare, să respecte o perioadă de carantină de zece zile și să efectueze alte două teste COVID în zilele doi și opt de la sosire.

Cei care intră în Anglia din state din lista verde trebuie să efectueze două teste COVID, unul înainte de plecare, altul, la sosire. Ăn prezent, pe lista verde se regăsește doar Portugalia.

Vom putea călători și în SUA cu certificatul de vaccinare?

Majoritatea turișitilor au primit interdicția de a călători în Statele Unite încă de la declanșarea pandemiei în regiune. În prezent, este menținut setul de restricții la adresa Americii.

Potrivit Asociației de Turism din SUA, autoritățile vor analiza planul UE de relansare a călătoriilor internaționale pentru a stabili un calendar în vederea redeschiderii frontierelor în siguranță.

Pașaportul de vaccinare este sigur?

Codul QR va conține o semnătură digitală, eliberată de o instituție autorizată, cum ar fi: spital, centru de testare sau autoritate în sănătate (minister, eventual). Fiecare entitate va avea o semnătură unică și va fi ”depozitată” într-o bază de date sigură a fiecărui stat.

”Comisia Europeană va construi o poartă/ un filtru, iar toate semnăturile din certificate vor trece prin acesta. Datele personale ale turistului nu vor trece prin acest filtru și nici nu sunt necesare pentru validarea semnăturii digitale”, este precizat în comunicatul Comisiei.

Cât timp va fi valabil pașaportul COVID?

Valabilitatea documentului depinde de relevanța pe care acesta o are la nivelul fiecărui stat membru, în funcție de calculele oamenilor de știință din țara cu pricina.

Vom scăpa vreodată de acest pașaport?

Planul Uniunii nu este de a păstra pentru totdeauna certificatul. Specificările UE arată că pașaportul este strict legat de contextul pandemic. Odată ce OMS va anula sfârșitul stării de urgență în sănătate publică, pașaportul nu va mai fi folosit.

Bineînțeles, există și reversul medaliei: pașaportul va fi reintrodus în caz de o nouă urgență în sănătate.

#ce sa stii #pasaport COVID #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.