Tot mai mulți moldoveni aleg să achite cu cardul. Numărul plăților fără numerar a crescut cu 55,2%

Pe parcursul trimestrului II al anului 2021, indicatorii activității cu carduri de plată și-au menținut tendința de creștere. Astfel, a crescut numărul cardurilor aflate în circulație cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, s-a majorat și numărul plăților fără numerar efectuate cu cardurile emise în țară cu 55,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020.

Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a Moldovei, în perioada trimestrului II al anului 2021, 87,3% din numărul și 87,0% din valoarea operațiunilor de TC au fost inițiate în format electronic prin intermediul SADD, ceea ce reflectă gradul de digitalizare a serviciilor de plată în Republica Moldova.

În comunicat se mai arată că debitarea directă rămâne a fi un instrument mai puțin utilizat pe teritoriul Republicii Moldova. La finele trimestrului II al anului curent, acest instrument a fost utilizat de către 21,6 mii de plătitori. Debitarea directă pe teritoriul Republicii Moldova este utilizată doar de către persoanele fizice, în majoritatea cazurilor – pentru plata serviciilor comunale.

Sistemele automatizate de deservire la distanță (SADD) devin tot mai populare în rândul utilizatorilor, astfel s-a constatat o majorare a numărului deținătorilor SADD la finele trimestrului II 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, în special, datorită creșterii numărului utilizatorilor sistemelor de tip mobile-payments. Numărul deținătorilor activi a consemnat o tendință de creștere de 21,3 la sută față de trimestrul II 2020, ca urmare a creșterii necesității de a utiliza sistemele automatizate de deservire la distanță pentru efectuarea plăților, în special în contextul situației epidemiologice, cauzate de pandemia COVID-19.

#carduri bancare #crestere #numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activitatea economică din Republica Moldova este estimată să rămână relativ stabilă în trimestrul I 2026, însă cu presiuni moderate pe prețuri, arată datele Biroul Național de Statistică, publicate în baza rezultatelor Anchetei de conjunctură realizate în rândul managerilor.

Potrivit estimărilor, situația economică, veniturile din vânzări și numărul de salariați vor înregistra, per ansamblu, o relativă stabilitate, în timp ce prețurile produselor sunt așteptate să crească moderat în majoritatea sectoarelor.

În industria prelucrătoare, managerii anticipează stabilitate a situației economice și a numărului de salariați, însă o scădere moderată a veniturilor din vânzări. În același timp, prețurile produselor industriale ar urma să crească moderat. În construcții, așteptările indică stabilitate economică și a veniturilor, dar și o creștere a numărului de salariați, în timp ce prețurile lucrărilor ar putea rămâne aproape neschimbate. Comerțul cu amănuntul și serviciile sunt prognozate să evolueze stabil din punct de vedere economic, cu o ușoară creștere a veniturilor și o majorare moderată a prețurilor de vânzare.

Analiza pe clase de mărime arată diferențe mari. Întreprinderile mari anticipează o scădere moderată a veniturilor din vânzări și a numărului de salariați, în paralel cu o creștere a prețurilor. Întreprinderile mijlocii și mici prognozează, de asemenea, reduceri ale veniturilor și ale personalului, însă într-un ritm mai temperat. În schimb, întreprinderile micro se așteaptă la o ușoară creștere a veniturilor și a numărului de salariați, concomitent cu majorări moderate ale prețurilor.

Datele BNS relevă totodată că, în trimestrul IV 2025, 54% dintre respondenți s-au confruntat cu limitări în activitatea economică. Principala problemă semnalată a fost cererea insuficientă pe piață, urmată de dificultăți financiare și lipsa forței de muncă calificate. Printre factorii care au afectat negativ activitatea întreprinderilor se numără și consecințele războiului din Ucraina.

În ansamblu, perspectivele pentru începutul anului 2026 indică o economie aflată într-o zonă de stagnare controlată, cu presiuni inflaționiste moderate și riscuri persistente legate de cerere și de condițiile financiare.