Toţi banii din lume nu sunt suficienţi să îi salveaze: Miliardarii chinezi şi-au pierdut ruta preferată către Europa

Pentru super-bogaţii Chinei care doreau să fugă de blocajele cauzate de pandemie şi de tensiunile politice ale guvernului, Portugalia era destinaţia perfectă, cunoscută pentru stilul de viaţă accesibil şi mai ales pentru celebrele „vize de aur”, care dau acces investitorilor chinezi la cetăţenie europeană pentru doar 350.000 de euro, scrie Bloomberg.

Această combinaţie de facilităţi oferită de Portugalia a atras în ultimii ani ca un magnet mii de miliardari chinezi, care au adus nu mai puţin de un miliard de dolari pe an ţării, vârful investiţiilor fiind atins în 2014.

Opt ani mai târziu valul de miliardari chinezi care luau cu asalt ţara pare că s-a blocat.

Problema nu are legătură cu cererea, pentru că potrivit datelor din ce în ce mai mulţi super-bogaţi vor să părăsească China sau au un plan pregătit în acest scop. Numai în 2021 10.000 de super-bogaţi căutau să iasă din China şi odată cu ei cel puţin 48 de miliarde de dolari. În trecut, aceştia puteau folosi ca portiţă de scăpare vizele de aur, dar oportunitatea s-a evaporat.

În prezent, chinezii care vor să plece cu miliardele de dolari din China se lovesc de restricţii create atât de guvernul chinez cât şi de restricţiile europene. UE s-a pronunţat din ce în ce mai agresiv împotriva programelor de rezidenţă şi cetăţenie oferite prin intermediul investiţiilor. Momentan 10 state membre oferă astfel de facilităţi, iar ţări precum Cipru sau Malta au renunţat la proiectele lor privind vizele de aur, după ce au fost examinate de oficialii europeni.

În cazul Portugaliei, procesul presupune un interviu în persoană pentru obţinerea vizei, însă restricţiile de călătorie impuse de China pe fondul pandemiei au făcut acest proces aproape imposibil de realizat pentru oricine vrea să părăsească ţara.

Pentru miliardarii chinezi asta înseamnă că opţiunile lor de refugiu din calea propriului guvern sunt din ce în ce mai puţine, iar pe liderii de afaceri şi brokerii imobiliari din Portugalia blocajul îi lasă fără o sursă importantă de investiţii străine.

„Foarte mulţi investitori chinezi au venit cu bani aici după ce am lansat programul vizelor şi au început să lucreze alături de noi”, a declarat Bernardo Mendia, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru Portugalia şi China.

Magnaţii chinezi au băgat bani grei în ţară, ajungând să investească în companii energetice, medicale, de construcţie şi aviaţie. Cifrele oficiale arată că Portugalia a acordat aproape 10.000 de paşapoarte de aur începând din 2012, iar majoritatea au ajuns la cetăţeni chinezi.

În prezent, doar 16% din solicitanţii acceptaţi provin din China, în scădere cu 81% faţă de vârful din 2014.

„Vizele de aur sunt extrem de importante, pentru că au ajutat foarte mult economia. Este un instrument fantastic pentru că oferă acces la o investiţie sigură cu un randament ridicat”, a declarat Alexandra Victoria-Bonte, co-fondator al One Stop Properties din Lisabona.

Noile restricţii şi întârzierile în materie de vize se traduc pentru Portugalia în pierderea unei surse importantă de bani, care au transformat radical ţara şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică.

#Bogat #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu va acorda Ungariei o derogare care să-i permită să continue importul de petrol rusesc de la companiile sancționate „Rosneft” și „Lukoil”. Liderul american a confirmat că premierul ungar Viktor Orbán a solicitat oficial o excepție, însă cererea a fost respinsă.

„Orban a cerut o excepție de la sancțiunile impuse Rusiei, dar am refuzat”, a spus Trump, citat de CNN.

Potrivit presei ungare, Viktor Orbán intenționează să se întâlnească cu președintele american pe 7 noiembrie, pentru a discuta o amânare a restricțiilor asupra achizițiilor de petrol rusesc. Premierul de la Budapesta a reiterat în repetate rânduri că importurile din Rusia sunt vitale pentru Ungaria, țară fără acces la mare, dependentă de oleoductul „Drujba”, care traversează Ucraina, Slovacia și Cehia.

La Washington, însă, oficialii americani au subliniat că Ungaria nu a făcut niciun efort real pentru diversificarea surselor energetice după izbucnirea războiului din Ucraina. „Spre deosebire de vecinii săi, Budapesta nu a elaborat planuri și nu a întreprins acțiuni concrete pentru a reduce dependența de Rusia. Vom continua dialogul cu Ungaria, dar și cu țări precum Croația, care pot contribui la înlocuirea petrolului rusesc”, a declarat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO.

Diplomatul american a adăugat că, în opinia sa, transportul de petrol prin conducta „Drujba” va fi întrerupt în următorii ani, iar Ungaria trebuie să se pregătească pentru această realitate. „Există multiple alternative pentru a renunța la petrolul și gazul rusesc, iar noi îi vom ajuta, ca un aliat bun”, a afirmat Whitaker.

Budapesta rezistă în continuare presiunilor occidentale, însă analiștii explică poziția guvernului nu prin motive de securitate energetică, ci prin pierderile financiare pe care le-ar suferi compania MOL și bugetul de stat.

În același timp, guvernul ungar a modificat legea privind stocarea petrolului și carburanților importați, pentru a putea activa stații de alimentare speciale destinate serviciilor esențiale în caz de criză de aprovizionare. Noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Orbán a recunoscut recent că executivul său analizează modalități de a ocoli sancțiunile americane, care vor intra în vigoare la 21 noiembrie. În paralel, Comisia Europeană a anunțat în septembrie planul de a introduce o taxă suplimentară pentru petrolul rusesc, cu scopul de a elimina complet importurile până în 2027.

Sancțiunile impuse de Trump pe 22 octombrie vizează „Rosneft”, „Lukoil” și alte 34 de filiale ale acestora, după refuzul Kremlinului de a opri războiul din Ucraina. În același timp, președintele american a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin, care trebuia să aibă loc la Budapesta, capitala Ungariei.