BNM a implementat o nouă versiune a SAPI pentru transferuri mai rapide și mai sigure

Astăzi, 23 mai 2022, a fost lansată noua versiune a Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI). Proiectul de modernizare a SAPI, care a început în martie 2021, urmare a eforturilor depuse de toți participanții la proiect (Banca Națională, participanții SAPI, furnizorul soluției) a ajuns cu succes la etapa punerii în practică.

Modernizarea sistemului a cuprins componenta de software și hardware a SAPI, și a inclus separarea logică a sistemului de decontare pe baza brută în timp real (DBTR) şi a sistemului de compensare cu decontare pe bază netă (CDN). Suplimentar, a fost creată o nouă posibilitate de gestiune a limitelor de lichiditate de către participanți, migrarea mai avansată a mesajelor de plată (ISO 20022), precum și înlocuirea platformei hardware. Aceste schimbări vor asigura o creștere scontată a performanței sistemului.

Funcționalitățile noi ale SAPI oferă un grad superior de automatizare întregului lanț de plăți – de la inițierea acestora de către plătitor, până la recepționarea mijloacelor bănești de către beneficiar. Avantajele modernizării urmează să fie resimțite și apreciate, la fel, de utilizatorii serviciilor de plăți în lei moldovenești – persoanele fizice și cele juridice.

Potrivit Conceptului de dezvoltare a domeniului de plăți din Republica Moldova, modernizarea SAPI reprezintă o primă etapă a acțiunilor ce urmează a fi întreprinse de BNM, care va fi urmată de etapa a doua – implementarea la nivel național a plăților instante.

Proiectele sunt orientate spre dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova. Acestea urmăresc scopul de a facilita modernizarea serviciilor de plăți și de a oferi comunității financiare un sistem de plăți ce înglobează atât infrastructuri de înaltă performanță, cât și instrumente de plată moderne care ar corespunde necesităților consumatorilor.

SAPI a fost implementat în anul 2006 și este administrat și operat de BNM. În anul 2021, prin intermediul SAPI a fost procesat un volum total de 13,8 milioane tranzacții în valoare de 1083 miliarde lei, majorându-se atât ca număr (9,8 la sută), cât și ca valoare (0,7 la sută) comparativ cu anul 2020. Volumul mediu zilnic al operațiunilor în SAPI a constituit 54,6 mii de tranzacții în valoare de 4,3 miliarde lei.

Pe parcursul anului 2021, disponibilitatea medie a sistemului pentru participanți a constituit 99,9 la sută, ceea ce ilustrează capacitatea înaltă a SAPI, fără întreruperi sau incidente, pe durata programului de funcționare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#SAPI #tranzactii #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.