Trei companii aeriene vor devia zborurile care urmau să intre în Belarus. Ryanair: „O deturnare sponsorizată de stat”

Apar reacții internaționale în lanț, după deturnarea zborului Ryanair la Minsk. Trei companii aeriene au decis azi să devieze rutele și refuză să intre în spațiul aerian al Belarusului, scrie Aleph News.

WizzAir a anunțat oficial că redirecționează un zbor care a plecat de la Kiev și se îndrepta către Tallinn în Estonia astfel încât să nu intre în spațiul aerian al Belarusului.

La fel a procedat și Austrian Airlines. Mai dură a fost AirBaltica, o companie din Letonia, care a anunțat că niciun zbor nu va mai trece prin spațiul aerian al Belarusului pe o perioadă nedeterminată.

Această decizie a fost luată și de compania poloneză LOT. Ultima pe listă este LOT, compania poloneză a luat aceeași decizie.

Cele mai recente reacții Ryanair

Prima reacția, de duminică, a fost protocolară: „A avut loc un incident, ne cerem scuze, toată lumea e în siguranță”.

Luni, 24 mai, compania a ținut un discurs mult mai dur. Directorul RyanAir, Michael O’Leary, spune că incidentul din Belarus reprezintă o deturnare și o piraterie sponsorizată de stat.

O’Leary acuză că la bordul navei ar fi fost prezenți ofițeri ai KGB-ului din Belarus, care au plecat în același timp cu Roman Protasevich. Este clar că suntem abia la început și că vor exista consecințe pentru incidentul de ieri.

#companii aeriene #restrictii #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.