Trei companii aeriene vor devia zborurile care urmau să intre în Belarus. Ryanair: „O deturnare sponsorizată de stat”

Apar reacții internaționale în lanț, după deturnarea zborului Ryanair la Minsk. Trei companii aeriene au decis azi să devieze rutele și refuză să intre în spațiul aerian al Belarusului, scrie Aleph News.

WizzAir a anunțat oficial că redirecționează un zbor care a plecat de la Kiev și se îndrepta către Tallinn în Estonia astfel încât să nu intre în spațiul aerian al Belarusului.

La fel a procedat și Austrian Airlines. Mai dură a fost AirBaltica, o companie din Letonia, care a anunțat că niciun zbor nu va mai trece prin spațiul aerian al Belarusului pe o perioadă nedeterminată.

Această decizie a fost luată și de compania poloneză LOT. Ultima pe listă este LOT, compania poloneză a luat aceeași decizie.

Cele mai recente reacții Ryanair

Prima reacția, de duminică, a fost protocolară: „A avut loc un incident, ne cerem scuze, toată lumea e în siguranță”.

Luni, 24 mai, compania a ținut un discurs mult mai dur. Directorul RyanAir, Michael O’Leary, spune că incidentul din Belarus reprezintă o deturnare și o piraterie sponsorizată de stat.

O’Leary acuză că la bordul navei ar fi fost prezenți ofițeri ai KGB-ului din Belarus, care au plecat în același timp cu Roman Protasevich. Este clar că suntem abia la început și că vor exista consecințe pentru incidentul de ieri.

#companii aeriene #restrictii #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.