Tren cu 100 km/h în Moldova. Unde se vor atinge aceste viteze

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat astăzi că va împrumuta 23 de milioane de euro Căilor Ferate din Moldova pentru a sprijini reabilitarea a două tronsoane cheie de linii de cale ferată de pe Coridorul Feroviar Nord-Sud al țării. Acest coridor face parte din inițiativa Coridorului solidarității lansată de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți transportul către și dinspre Ucraina.

Proiectul va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și, în același timp, va facilita transportul de mărfuri mai rapid și mai eficient din Ucraina către Uniunea Europeană prin Republica Moldova candidată la UE. „Rutele de transport către și dinspre Ucraina, care este un mare producător de alimente, au fost compromise de la invazia pe scară largă a Rusiei de anul trecut, dând o importanță strategică îmbunătățirii altor rute pentru a menține securitatea alimentară globală”, se arată într-un comunicat de presă al BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Proiectul a atras, de asemenea, un grant de investiții de până la 20 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin instrumentul său privind nevoile de politică externă.

Reabilitarea infrastructurii feroviare va începe mai întâi pe tronsonul de cale ferată Vâlcinet-Bălți-Ungheni, iar apoi, într-o a doua fază de lucrări, va continua pe tronsonul Chișinău-Cainari al coridorului. Este vorba de un segment de 400 de km și va fi gata până la sfârșitul anului 2024.

Urmare a reabilitărilor segmentului de cale ferată viteaz trenurilor va crește până la 100 km la oră. În prezent, pe unele segmente, din cauza infrastructurii aflată în stare avansată de degradare, viteza trenurilor nu depășește 30 km la oră.

În prezent este modernizată segmentul de cale ferată Tighina – Basarabeasca cu o lungime de 200 km. Costul total al lucrărilor este de 113 milioane de euro.

#cale ferata #reabilitare #viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.