Tren cu 120 km/h în Moldova. Unde și când se vor atinge aceste viteze

Acest tronson de viteză înaltă cu ecartament european (Chișinău-Ungheni n.a) este un proiect de importanță națională. Or, astfel de proiecte durează între 7 și 10 ani. Respectiv, dacă începem acum, deja am început lucru trebuie să adăugăm la 2024, 10 ani. Asta înseamnă că dacă noi ne mișcăm cu vitează, în anul 2030-2034 va trebuit deja să acest tronson făcut. Bugetul unui astfel de proiect depășește 1 miliard de euro, a declarat în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Vorbim de transportul de marfă și călători care duce spre România. Și aici este evident că de la Chișinău la Ungheni trebuie să avem un tronson cu ecartament european de viteză înaltă și poate până la Odesa. Deja avem studiul de prefezabilitate comandat de Comisia Europeană, care arată importanța și necesitatea acestui tronson.

Totodată, ministrul Spînu a spus că, deocamdată nu există necesitatea schimbării întregului ecartament al căilor ferate din Republica Moldova.

„Atunci când vorbim de schimbarea ecartamentul în întregime, trebuie să vedem care este rețeaua și pentru ce folosim transportul feroviar. De exemplu, dacă vorbim de transportul feroviar pentru mărfuri atunci nu este logic să fie schimbat ecartamentul pentru Moldova fără ca și Ucraina să îl schimbe, dacă ne uităm pe hartă, tot transportul de mărfuri se duce la sud în porturile din Ucraina, Giurgiulești și Galați. Iar în toate aceste puncte există ieșire spre ecartament larg”, a punctat Spînu.

În prezent este reabilitat tronsonului de cale ferată ”Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești” cu o lungime de 233 km și care urmează a fi dat în exploatare în anul 2025. Costul total este de 113 milioane de euro.

În Republica Moldova va fi reabilitat un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldpva #viteza #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.